Dezbatere socială importantă - Sâmbătă, 28 martie, la 20:30 – ORA PĂMÂNTULUI

Ileana Sandu

Organizat de World Wide Fund for Nature (WWF), Ora Pământului (Earth Hour) este „un imn colectiv”, închinat frumuseţii şi fragilităţii planetei, naturii şi biodiversivităţii, dar şi un semnal de alarmă menit a opri distrugerea lor, din neglijenţă, ignoranţă, interese economice etc.

Evenimentul, se desfăşoară anual, în ultima sâmbătă din luna martie, când toţi pământenii sunt invitaţi să stingă luminile, la ora locală 20.30, îngăduind Pământului… un ceas de binemeritată odihnă.

Tema oficială a Zilei Pământului din 2026 este „Puterea noastră, planeta noastră/ Our Power, Our Planet”, subliniind faptul că progresul în domeniul mediului este determinat de acţiunea consecventă şi colectivă a comunităţilor, a cetăţenilor şi a liderilor locali, şi nu se bazează exclusiv pe negocieri politice.

Mai multe detalii și articole despre Societate și Social așteaptă aici.

„Povestea” a început în 2007, din necesitatea de a aborda, cu seriozitate, problema schimbărilor climatice şi de a proteja mediul înconjurător.

La iniţiativa WWF- Australia, pe 31 martie 2007, peste 2,2 milioane de oameni şi 2.000 de sedii de companii din Sydney au stins luminile pentru o oră, ca semn al conştientizării problemelor de mediu cu care se confruntă planeta. Mii de oameni au ieşit atunci pe străzile oraşului, sărbătorind Pământul în diferite feluri: petreceri şi concerte fără surse de electricitate, observaţii astronomice, picnicuri în familie, la lumina lumânării, plimbări cu bicicleta etc.

În 2008, cu puţin timp înainte de eveniment, oraşul Toronto din Canada a anunţat că se alătură acestei mişcări şi nu a trecut mult până când aproape 400 de oraşe din 35 de ţări s-au mobilizat pentru a marca Ora Pământului. Principalul motiv care a stat la baza organizării evenimentului cu renume mondial a fost conştientizarea problemei schimbărilor climatice, dar şi consumul exagerat al resurselor Terrei.

Implicarea oamenilor de pe tot globul a făcut, în doar câţiva ani, ca Earth Hour să devină cel mai mare eveniment de mediu din istorie.

În mai puţin de două decenii, mişcarea s-a globalizat, milioane de oameni din 8.000 de oraşe din aproape 200 de ţări nerezumându-se, în prezent, doar la a stinge luminile timp de o oră, ci participând la evenimente şi activităţi dedicate naturii. Iniţiativa s-a extins la conceptul de „Mai mult decât o oră pentru planetă” (“Beyond the Hour”) pentru a încuraja acţiuni concrete prin care oamenii să fie mai activi în comunitate şi să aibă un rol mai mare în protejarea mediului.

În România, Ora Pământului (Earth Hour) se sărbătoreşte din anul 2009, ţara noastră alăturându-se, astfel, comunităţii globale ce include peste două miliarde de oameni. De la un început relativ timid – nouă oraşe la prima ediţie – Earth Hour a devenit o întrecere anuală în iniţiative pozitive, o dată importantă în calendarul primăriilor, un gest simbolic replicat în casele oamenilor din întreaga ţară şi un eveniment popular în viaţa comunităţilor mai mici şi mai mari.

An de an, tot mai multe instituţii, dar şi „simpli cetăţeni” (inclusiv din judeţul nostru) s-au alăturat acestei mişcări, al cărei mesaj este acelaşi în întreaga lume: planeta este casa noastră comună, iar problemele cauzate de schimbările climatice şi de extra-consum sunt atât de grave, actuale şi complexe, încât este nevoie urgentă de acţiune la nivel mondial, iar solicitarea, la unison, a milioane de oameni de pe tot globul trebuie să ajungă la cele mai înalte foruri decizionale.

În timpul pandemiei de Covid19, evenimentul s-a desfăşurat exclusiv în mediul online. În 2020, în ciuda vremurilor dificile şi a condiţiilor neprielnice, Earth Hour a fost un veritabil succes, avertizându-i pe toţi locuitorii planetei că nu putem învinge schimbările climatice fără a proteja natura şi nici să refacem „o lume naturală înfloritoare” fără un climat stabil.

Ediţia a fost catalogată drept „un moment de forţă şi inspiraţie”, a înregistrat un record remarcabil, fiind organizată în 190 de ţări şi teritorii – mai multe ca niciodată – şi s-a bucurat de cea mai mare acoperire online înregistrată de-a lungul timpului, precum şi de sprijin oferit de personalităţi publice de renume, activişti de mediu, organizaţii şi companii celebre.

Revenit la „condiţii normale”, multe repere emblematice şi-au reluat obiceiul de a stinge luminile, într-un gest simbolic de susţinere: Turnul Eiffel, Tokyo Skytree, Portul Victoria din Hong Kong, Poarta Brandenburg din Berlin, Piaţa Sf. Petru, Colosseumul din Roma, grădinile din Golful Singapore ş.a.

De-a lungul anilor, Earth Hour a constituit forţa din spatele multor realizări în domeniul ecologic, inclusiv promovarea cu succes a unei noi legislaţii pentru protejarea mărilor şi pădurilor: plantarea a 17 milioane de copaci în Kazahstan; furnizarea de sobe eficiente din punct de vedere al consumului de energie din surse regenerabile familiilor din Nepal şi Madagascar şi iluminatul caselor cu energie solară, în India şi Filipine; mobilizarea sprijinului public pentru crearea unei zone marine protejate de 3,4 milioane de hectare în Argentina; crearea unei păduri de 2.700 de hectare în Uganda.

În 2018, Polinezia Franceză s-a mobilizat, cu succes, pentru a proteja 5 milioane de kilometri pătraţi în vederea salvării ecosistemelor oceanelor.

WWF este una dintre cele mai mari şi mai respectate organizaţii internaţionale non-guvernamentale care lucrează în scopul conservării naturii, având o reţea de peste 5 milioane de susţinători în întreaga lume şi derulând proiecte în peste 100 de ţări, pe toate continentele.

WWF activează în ţara noastră din anul 2006, contribuind la conservarea zonelor naturale şi a biodiversităţii din Munţii Carpaţi şi de-a lungul Dunării..

„Biodiversitatea se pierde într-un ritm fără precedent, iar economia mondială este dependentă de natură. Mai mult de 50% din PIB-ul global depinde de bunurile şi serviciile pe care ecosistemele naturale le generează. La nivel global, un milion de specii sunt ameninţate cu dispariţia, iar sănătatea ecosistemelor de care depindem se deteriorează mai rapid ca niciodată.

La nivel european, situaţia este similară, 81% dintre habitatele protejate şi 63% dintre specii au o stare de conservare precară. Pentru a limita degradarea naturii, protecţia ariilor naturale nu este suficientă, este important să investim în reconstrucţie ecologică la scară largă”, atrag atenţia reprezentanţii WWF România. (documentare şi foto – www.wwf.org.uk/earth-hour; worldwildlife.org, earthhour.org; /ora-pamantului.ro/wwf-si-earth-hour; wwf.ro/orapamantului, oradellaterra.org/ora-della-terra-wwf/)

Citește și