Dezvoltări recente în țară - Jocurile de noroc din Arad, între protecția sănătății publice și teama de piața neagră. Concluziile dezbaterii publice

În Sala Marii Uniri din clădirea care a găzduit în trecut Prefectura, în centrul Aradului, a avut loc luni după-masă o dezbatere publică în contextul modificărilor legislative recente care permit autorităților locale să decidă în ce măsură să reglementeze activitatea saloanelor de jocuri de noroc (fie prin relocare, fie prin restricții suplimentare sau chiar prin închidere).

Deși anunțată ca dezbatere, întâlnirea a avut mai degrabă formatul unei conferințe, cu invitați din domenii diferite: sănătate, sistem penitenciar, imobiliare, culte religioase, avocatură, mediul de afaceri și administrație locală.

Prefectul Mihai Pașca a prezentat și o radiografie a fenomenului: la nivel de județ sunt în evidență un total de 900 de aparate tip slot. În municipiu, sunt în evidență 699, distribuite în 44 de saloane.

Specialiștii în sănătate mintală: „Este un act de protecție a sănătății publice”

Căutați conținut similar? Vezi articole despre Romania, Arad, dependente, Topic special și Administratie.

Printre primii invitați s-a numărat dr. Dorina Onița, șefa Centrului de Sănătate Mintală și pentru Prevenirea Adicțiilor Arad. Mesajul ei a fost ferm: transferul unei părți din responsabilitate către administrația locală este „un moment foarte important”, pentru că poate deveni „un act real de protecție a sănătății publice”.

Doamna doctor Onița a vorbit despre schimbarea percepției societății în ultimii 30 de ani. Dacă în anii ’90, jocurile de noroc erau asociate mai ales cu cazinouri exclusiviste, ulterior aparatele au devenit tot mai accesibile, amplasate în baruri sau spații de cartier, iar odată cu dezvoltarea tehnologică, „bariera de intrare” a scăzut și mai mult, astăzi accesul fiind inclusiv prin aplicații și platforme digitale.

Un punct sensibil atins de specialistă a fost expunerea timpurie a copiilor și adolescenților. Ea a explicat că mecanismele de recompensă din jocurile video (referindu-se la cele care încurajează achiziția de elemente virtuale) pot reprezenta o poartă către comportamente de tip gambling. Potrivit datelor pe care le-a invocat, un procent semnificativ de adolescenți au avut contact, măcar o dată, cu astfel de mecanisme.

„Adolescenții sunt cei mai vulnerabili, pentru că își doresc recompensa imediată și nu au încă maturitatea de a evalua riscurile pe termen lung”, a subliniat dr. Onița. Tinerii nu caută neapărat în mod activ jocurile de noroc, însă reacționează la ceea ce văd zilnic în jurul lor. „Dacă pe câteva colțuri de stradă văd săli de jocuri, acestea devin ceva obișnuit.”

Efectele dependenței nu se rezumă la pierderi financiare, a spus dr. Onița, subliniind consecințe precum agresivitatea la pierdere, conflicte familiale, abandon școlar, anxietate, depresie, consum de alcool sau droguri, furturi în familie, pierderea locului de muncă și divorț. „Din punct de vedere psihiatric, mecanismul este același ca în orice dependență: sistemul de recompensă este cel care întreține comportamentul.”

În opinia sa, analiza amplasării sălilor – mai ales în proximitatea școlilor sau în zone intens circulate de minori – este „necesară și justificată” din perspectiva sănătății publice.

Un aspect important a fost evidențiat și de subinspectoarea Diana Cintean, psiholog la Penitenciarul Arad, care prin două exemple concrete (un tânăr dintr-un mediu mai sărac și un adult cu o poziție financiară peste mediu) a evidențiat cum dependența ajunge să scape de sub control, cei afectați ajungând inclusiv la tâlhărie pentru a o putea continua, iar faptul că au fost prinși și au ajuns la închisoare, în unele cazuri, nu a fost o urmare suficientă încât să le stopeze dorința de a juca în continuare, întrucât – a evidențiat ea – nevoia de dopamină este mult prea intensă pentru a putea fi stăpânită.

Argumentul juridic: „Interzicerea totală va împinge fenomenul în zona gri”

O poziție diferită a fost exprimată de avocata venită din județul Bihor, care i-a reprezentat pe mai mulți patroni de săli din Arad, aflați și ei în sală. Ea a pledat pentru menținerea activității în spații autorizate și controlate.

„Dacă interzicem total activitatea în locațiile fizice, fenomenul nu va dispărea. Se va muta într-o zonă gri, neautorizată, nereglementată și necontrolată”, a spus aceasta, argumentând că dependența de jocuri de noroc „a existat și va exista”, indiferent de numărul locațiilor legale. Mai mult, a comparat dependența de jocuri de noroc cu dependența de alcool, arătând că restaurantele și barurile nu sunt puse în situația de a închide din cauza pericolului pe care excesul de alcool l-ar aduce clienților.

„Să nu fim ipocriți social! Și alcoolul este adictiv și nu este cazul să interzicem toate barurile”, a spus ea.

În opinia sa, rolul Consiliului Local nu ar trebui să fie de a interzice, ci de a reglementa, să stabilească unele distanțe minime față de școli, să impună unele condiții clare de funcționare și să se asigure că activitățile sunt „în spațiul legal, verificat și controlat”.

Totodată, a adus în discuție și impactul economic: contribuțiile la bugetul local, chiriile plătite pentru spații și locurile de muncă generate.

Alte puncte de vedere: piața imobiliară, cultele și mediul de afaceri

Florin Pop, reprezentant al Agenției Imobiliare „Acasă”, a analizat impactul prezenței sălilor în zona centrală, în special pe Bulevardul Revoluției, arătând că acestea influențează profilul comercial al arterei. Pentru a își susține argumentul, a exemplificat cu o situație ipotetică. Dacă cineva ar dori să deschidă o gelaterie, ar analiza puterea de cumpărare, ar identifica publicul țintă și ar concluziona cel mai probabil că se adresează mai ales familiilor cu copii care ar fi tentate să vină într-o zonă centrală să consume produsele dulci, însă care ar evita să treacă în drum spre gelateria respectivă dacă lângă ar fi deschis un salon de jocuri de noroc, despre care a spus că atrage anumiți oameni „dubioși” care i-ar face să se simtă inconfortabil pe părinții cu copii. Tot pe ideea aceasta, el a afirmat că motivul pentru care pe Bulevard sunt acum doar farmacii, bănci și jocuri de noroc are de a face cu „vadul comercial slab” al zonei centrale, accentuat în ultimii ani.

La prezentare au fost invitați și reprezentanți ai cultelor religioase, fiind prezentați de prefect drept „lideri de opinie”: Părintele Tiberiu Ardelean de la Arhiepiscopia Aradului, pastorul Florin Ilioni de la Biserica Penticostală Gloria (care a fost și consilier local în trecut), pastorul Cristi Barbosu de la Biserica Harvest și Viorel Iuga ca reprezentant al Comunității Baptiste din Arad. Aceștia au abordat problema din perspectivă morală, afirmând că, din punct de vedere creștin, dependența de jocuri de noroc este un păcat care „distruge vieți și familii”.

Din partea mediului de afaceri a luat cuvântul doar un patron de sală de jocuri, care a susținut că este incorect ca presiunea să se concentreze doar pe spațiile fizice, în condițiile în care mediul online abundă în oferte de jocuri accesibile inclusiv minorilor. De asemenea, acesta a considerat că este o discriminare că agențiile Loteriei Române și pariurile sportive nu sunt vizate de aceleași critici. El a declarat că „ar trebui o dezbatere economică, nu emoțională” , întrucât în această perioadă de criză financiară, închiderea completă a acestor saloane aduce de la sine și concedieri.

Concluzia patronilor: relocare da, închidere totală nu

La final, ideea dominantă a fost că operatorii sunt dispuși să discute despre relocarea din centru sau din apropierea școlilor și chiar despre reducerea reclamelor luminoase. În schimb, se opun categoric unei închideri totale, invocând atât impactul financiar, cât și pierderea locurilor de muncă.

În sală s-au aflat și câțiva consilieri locali, în contextul în care decizia finală va fi stabilită printr-o Hotărâre de Consiliu Local Municipal. Au fost prezenți Daniela Arieta Săbău și Florica Țărnău (consiliere locale USR), Codrin Dacian Vlad (consilierul viceprimarului Sergiu Vlad), Liliana Wass (consilieră locală PNL) și Leontin Aslău (consilier local AUR), care s-au arătat dispuși să mai analizeze pe mai multe paliere problema, înainte de a lua o decizie.

Sondajul Primăriei, încă activ

De menționat că, în continuare, pe site-ul Primăriei Arad este în derulare sondajul simplificat pe idee, prin care cetățenii sunt întrebați simplu dacă sunt de acord sau nu cu închiderea sălilor de jocuri de noroc (cu excepția agențiilor Loto și a pariurilor sportive). Votul se încheie în 15 martie.