Fenomen explicat - AUR vrea să plafoneze prețul apei: măsură populară, subvenții de până 1,5 miliarde lei pe an

Am văzut deja ce s-a întâmplat după liberalizarea pieței energiei: tarifele s-au dublat după ce plafonarea și compensarea au creat haos, costuri bugetare uriașe și distorsiuni în piață. A urmat plafonarea adaosurilor comerciale la alimente. O măsură prezentată ca fiind una de protecție pentru consumatori, dar care a dus la scumpiri mascate în alte zone și, în final, cei care au suportat creșterile au fost tot consumatorii, pentru că marile lanțuri de magazine nu au ieșit în pierdere. Dacă toate aceste inițiative s-au aplicat după ce au fost sprijinite de partide din arcul guvernamental, acum a venit și rândul opoziției să-și încerce norocul. Mai precis, AUR vrea plafonarea tarifelor la apă. Propunerea legislativă a picat la Senat, dar inițiatorii își pun acum speranțele în Camera Deputaților, for legislativ de care depinde votul final.

În ceea ce priveşte situația extraordinară care justifică adoptarea propunerii, aceasta este determinată, în opinia inițiatorilor, de creşterea accelerată a tarifelor pentru serviciile de apă şi canalizare în ultimii ani, fapt care a afectat serios capacitatea de plată a populaţiei și în special a categoriilor vulnerabile. În lipsa acestei măsuri legislative, se anticipează o accentuare a inegalităţilor sociale, o creştere a numărului de debranşări de la rețeaua publică de apă din cauza neplății facturilor şi o deteriorare a stării de sănătate publică, susțin parlamentarii AUR.

Căutați conținut similar? Vezi articole despre Diverse și Special.

Cum arată calculele AUR

Inițiatorii propun plafonarea tarifului apei la maximum 0,2% din salariul minim net pe economie per metru cub. În ceea ce privește compensațiile financiare pentru operatorii de apă, impactul bugetar va depinde de diferența dintre tarifele actuale practicate şi plafonul de 0,2% din salariul minim net pe economie per metru cub. La nivelul actual al salariului minim net pe economie de aproximativ 2.574 de lei, plafonul stabilit corespunde unui tarif de aproximativ 5,15 lei per metru cub de apă potabilă. Conform datelor oficiale ale Autorității Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice pentru anul 2025, situația tarifelor practicate de operatorii regionali de apă relevă o realitate complexă. Tarifele practicate de cei 47 de operatori regionali variază între 3,52 de lei per metru cub, reprezentând cel mai redus tarif la nivel naţional, şi 10,06 lei per metru cub, reprezentând cel mai ridicat tarif. Media națională a tarifelor se situează la 7,65 de lei per metru cub, în timp ce mediana este de 7,61 de lei per metru cub, ceea ce indică o concentrare a tarifelor în jurul acestei valori.

Doar un operator de apă este sub tariful propus

Analiza detaliată a datelor arată că doar un singur operator regional din cei 47, respectiv 2,1% din total, practică un tarif inferior plafonului propus de 5,15 lei per metru cub. În contrast, restul de 46 de operatori, reprezentând 97,9% din totalul operatorilor regionali, practică tarife care depăşesc acest plafon, situându-se în intervalul cuprins între 5,72 de lei şi 10,06 lei per metru cub. Distribuția tarifelor pe intervale de preț relevă că majoritatea operatorilor, respectiv 53,2% din total, practică tarife cuprinse între 6 şi 8 lei per metru cub, în timp ce 34% dintre operatori practică tarife situate între 8 şi 10 lei per metru cub. Un operator depăşeşte pragul de 10 lei per metru cub, reprezentând 2,1% din totalul operatorilor analizaţi, iar 10,6% dintre operatori practică tarife sub 6 lei per metru cub, dar peste plafonul propus. Diferenţa medie care trebuie compensată la nivel naţional este de aproximativ 2,54 de lei per metru cub, calculată prin raportare la totalitatea operatorilor regionali. Pentru operatorii efectiv afectaţi de plafonare, respectiv cei 46 de operatori care depăşesc plafonul stabilit, diferenţa medie de compensat se ridică la 2,59 de lei per metru cub.

„De asemenea, instalarea cişmelelor stradale în locuri publice va îmbunătăţi accesul direct la apă potabilă pentru persoanele fără adăpost, pentru lucrătorii din pieţe şi zone comerciale pietonale, pentru copiii din parcuri şi locuri de joacă, pentru elevii şi studenții din unităţile de învăţământ, precum şi pentru călătorii care tranzitează gări, autogări şi aeroporturi. Obligarea restaurantelor şi cantinelor de a oferi apă potabilă gratuită va reduce costurile pentru consumatori şi va promova practici comerciale mai echitabile”.

din expunerea de motive

Compensaţii anuale cuprinse între 800 şi 1.500 de milioane de lei

Având în vedere un consum anual estimat de aproximativ 700 de milioane de metri cubi de apă pentru consumatorii casnici la nivel naţional, calculat pe baza populaţiei conectate la reţelele publice de apă şi a consumului mediu per capita, se estimează că vor fi necesare compensaţii anuale cuprinse între 800 şi 1.500 de milioane de lei pentru a acoperi diferenţele dintre tarifele reale practicate de operatori şi plafonul stabilit prin lege. Această estimare ia în considerare variațiile de consum pe parcursul anului, eventualele ajustări ale tarifelor în perioada de tranziţie şi necesitatea asigurării sustenabilității financiare a operatorilor, astfel încât aceştia să poată continua să furnizeze servicii de calitate şi să realizeze investițiile necesare în infrastructură. Aceste cheltuieli vor fi acoperite dintr-o combinație de surse, incluzând bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, fonduri de la bugetul de stat alocate prin programele Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi prin Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, fonduri europene din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2021-2027 şi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, componenta dedicată infrastructurii de apă şi canalizare, precum şi eventuale realocări din economiile realizate în alte sectoare. În ceea ce priveşte veniturile, impactul direct asupra bugetului general consolidat este neutru, întrucât reglementarea nu instituie taxe sau impozite noi. „Totuşi, se anticipează venituri indirecte generate de reducerea cheltuielilor în sistemul de sănătate publică prin prevenirea bolilor legate de consumul de apă necorespunzătoare sau de deshidratare, estimate la aproximativ 50-100 milioane lei anual, precum şi de creşterea veniturilor fiscale generate de dezvoltarea economiei locale în zonele rurale beneficiare de accesul facilitat la apă pentru agricultură”, potrivit calculelor prezentate de parlamentarii AUR.