Economie: Subiectul economic ridică întrebări relevante despre viitorul financiar al țării.
Rezumat: Informațiile economice detaliază tendințele actuale și previziunile relevante.
Jocul cotațiilor mărfurilor nu este doar unul teoretic, iar acesta urmează să afecteze pe parcurs viața cetățenilor de rând, în funcție de cât de mult timp urmează să țină războiul.
Ce a crescut și cu cât
Prețul petrolului a urcat de la 70 la 84 de dolari pe baril, iar procentual, creșterea este de 20%.
În privința motorinei, cotațiile au urcat de la 752 de dolari pe tonă la 1.071 de dolari, procentul fiind de 42,5% în ultimele zile. În ultima lună însă, creșterea este de 51%.
Continuați lectura cu articole similare despre Economie, Finante, Afaceri, Bani si Afaceri și Give me perspective.
Gazele naturale au consemnat însă o creștere și mai mare: pe bursa europeană TTF din Amsterdam acestea crescând de la 31,59 euro pe MWh la 55,6 euro, o majorare de 76%!
Creșterile vin ca urmare a faptului că un sfert din petrolul și gazele mondiale tranzitează Strâmtoarea Ormuz, iar Iranul a tras asupra unui petrolier și a anunțat oficial că o închide.
Cine este afectat
Pe aici trec atât gazele extrase de Qatar – cel mai mare producător din lume, cât și țițeiul produs de Arabia Saudită, Irak, Iran, Kuweit și Emiratele Arabe Unite.
Qatarul este unul dintre marii furnizori către Europa, în vreme ce Arabia Saudită este la rândul ei furnizor important de petrol și carburanți.
De asemenea, mari consumatori asiatici, precum China, India și Indonezia, se aprovizionează din Orientul Mijlociu.
Prețul e problema
Chiar dacă există alternative de alimentare sau rezerve, toată planeta este afectată de scumpiri.
De regulă, primele șocuri sunt absorbite de companiile petroliere, care nu vor să își afecteze baza de clienți.
Dar dacă creșterile de pe burse se permanentizează, atunci grupurile petroliere, de oriunde ar fi ele, nu pot vinde petrolul, motorina sau gazele sub prețurile bursiere din simplul motiv că au acționari privați.
În cazul în care acestea vând la prețuri sub piață, companiile și conducerile lor se expun unor procese costisitoare cu acționarii. Iar în caz de rezultate financiare proaste, acestea pot fi achiziționate de grupuri rivale.
În cazul carburanților, dacă prețurile mari durează mai mult de un ciclu de rafinare, adică mai mult de 30-40 de zile, atunci impactul se transferă în prețuri în totalitate. Dacă durează mai puțin, atunci scumpirile sunt atenuate.
România, dependentă de importuri
Scumpirile apar chiar dacă România are producție internă de țiței, deoarece aceasta nu acoperă decât un sfert din necesar. Conform Ziarului Financiar, din totalul de 11,4 milioane de tone de petrol consumat în țară anul trecut, 8,9 milioane de tone au fost importate.
Principalele țări de import au fost Kazahstanul, Azerbaidjanul și Libia, iar din Arabia Saudită s-a importat o cantitate mică.
În schimb, România importă carburanți din Arabia Saudită, aceasta fiind al doilea furnizor după Turcia și în fața Indiei și Greciei. Din Arabia Saudită au fost importate 450.000 de tone de motorină anul trecut, mai arată ZF.
Conform informațiilor Libertatea, Oscar Downstream – cel mai mare jucător independent din România – importă carburanți din Arabia Saudită.
Exemplul de la invadarea Ucrainei
În 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia, prețul petrolului a ajuns la peste 120 de dolari pe baril, iar pentru o perioadă scurtă, carburanții au depășit 9 lei pe litru.
Ulterior, prețul petrolului a scăzut, ca urmare a creșterii producției statelor OPEC și prețurile au consemnat un recul.
Între timp, România a majorat de mai multe ori accizele la carburanți și a majorat TVA, astfel că acum înainte de declanșarea războiului din Iran, prețurile erau de 8 lei pe litru la benzină și 8,2 lei la motorină.
Între timp, acestea au crescut cu 15 bani pe litru, conform Economica.net. Acum prețurile au ajuns în jur de 8,15 lei la benzină, iar la motorină la 8,45 lei.
Transport mai scump, mâncare mai scumpă
Mai departe, scumpirile de carburanți duc la scumpirea transportului și la creșterea costurilor logistice.
În final, acestea se traduc în creșteri pentru alimentele de la raft, deoarece România importă două treimi din mâncare.
Situație specială la gaze
În privința gazelor, România are o situație specială: prețul este plafonat până la finalul acestei luni, dar Guvernul a promis reglementarea prețurilor până în aprilie 2027, când ar urma să intre în producție zăcământul Neptun din Marea Neagră.
Acest lucru nu oprește însă scumpirea produselor realizate la nivel european din gaze: îngrășăminte chimice, medicamente, vopseluri, adezivi, produse de curățat.
De asemenea, gazele sunt folosite la nivel industrial pentru producerea sticlei, în siderurgie, electronice și la producerea unor alimente, precum pâinea.
În fine, gazele sunt sursă importantă pentru producția de energie electrică, termică și apă caldă.
Aprecierea dolarului
Mai mult, pe lângă creșterile de preț la cotațiile petrolului și motorinei, există și aprecierea dolarului în caz de crize planetare.
Dolarul american a crecut de la 4,3179 lei în data de 27 februarie la cursul BNR la 4,3940 în data de 3 martie.
Aici este vorba de produse realizate în special în Asia, precum haine din India sau Bangladesh, încălțăminte din Vietnam sau electronice importate din China.
Creșterea inflației duce la dobânzi mari
În fine, dacă șocul petrolier se vede rapid în prețuri, iar inflația crește, acest lucru va face ca băncile centrale de pe toată planeta să majoreze dobânzile pentru a contracara acest lucru.
Mai departe, acest lucru înseamnă dobânzi mai mari pentru cei cu credite, dar și la depozitele bancare.
V-ati saturat de stiri negative? Trebuie sa cititi stirile de pe Good Headlines!
Actualitate.org vă oferă cele mai recente știri din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe Actualitate.org.