Probleme sociale de actualitate - 21 martie – Ziua Internaţională a Pădurilor

Pădurile – plămânii verzi ai planetei şi aliatul nostru milenar. Cea mai „bătrână” pădure din România se află în judeţul Mureş

„Nu atât pentru frumuseţea ei pădurea revendică inimile oamenilor, cât pentru acel ceva subtil, acea calitate a aerului care emană din copacii bătrâni, care schimbă şi reînnoieşte atât de minunat un spirit obosit.” – Robert Louis Stevenson

Pădurile acoperă 30% din suprafaţa terestră a Pământului, reprezentând 4,06 miliarde de hectare sau aproximativ o jumătate de hectar de pădure pentru fiecare persoană de pe planetă

* Cele mai vechi păduri din lume au sute de milioane de ani; unii arbori din pădurile europene au peste 1000 de ani * În fiecare an, suprafaţa scade în medie cu 4,7 milioane de hectare

Continuați lectura cu articole similare despre Societate și Social.

* Aproape 40% din teritoriul UE este acoperit de păduri, iar suprafaţa a crescut cu 5,5% din anul 2000 datorită împăduririi, gestionării durabile, restaurării active şi proceselor naturale

* Cu toate acestea, pădurile nu sunt într-o stare bună, iar sănătatea lor este în scădere * 4,5 milioane de locuri de muncă din UE depind, direct sau indirect, de păduri

* La nivel mondial, pădurile oferă 86 de milioane de locuri de muncă „verzi”

*Peste 25% din medicamentele pe care le folosim provin din plante din pădurile tropicale. Cu toate acestea, doar 1% din plantele pădurii tropicale au fost studiate pentru proprietăţile lor medicinale

* Mai mult de o treime din cele mai mari oraşe, inclusiv New York, Bogota, Tokyo şi Barcelona, sunt alimentate cu apă potabilă de bună calitate din pădurile protejate

* Cel mai înalt copac din lume se numeşte Hyperion Potenţialul pădurilor UE de a stoca gaze cu efect de seră este în scădere

* În 2022, pădurile din UE au stocat cu o treime mai puţine gaze cu efect de seră decât în 2000, chiar dacă suprafaţa lor totală a crescut

* Aproximativ o treime din populaţia lumii foloseşte lemnul ca sursă de energie pentru nevoi precum gătit, fierberea apei şi încălzirea

* Lemnul din păduri furnizează aproximativ 40% din energia regenerabilă globală – la fel de mult ca energia solară, hidroelectrică şi eoliană la un loc

* Pădurile absorb, anual, echivalentul a aproximativ 2 miliarde de tone de dioxid de carbon. Principalul lor duşman îl constituie defrişarea. Când copacii sunt tăiaţi, ei eliberează acest dioxid de carbon înapoi în aer. Defrişarea este, de fapt, a doua cauză principală a schimbărilor climatice, după arderea combustibililor fosili, reprezentând aproape 20% din toate emisiile de gaze cu efect de seră – mai mult decât întregul sector de transport din lume

*Defrişărileşi degradarea au distrus aproximativ 10% din pădurile lumii în ultimii 30 de ani

* Peste 9 000 km pătraţi din pădurile din UE au fost distruse din cauza incendiilor de vegetaţie în 2022

* Incendiile mari pot polua, de asemenea, aerul şi apa şi, la rândul lor, pot contribui la o încălzire globală mai accentuată

* În România, deşi există legislaţie pentru protecţia pădurilor, tăierile ilegale rămân o problemă majoră.

***

Pe 21 martie este marcată Ziua Internaţională a Pădurilor, un moment în care ne amintim cât de importante sunt aceste ecosisteme pentru viaţa pe Pământ. Pădurile acoperă aproape o treime din suprafaţa planetei şi nu oferă doar oxigen şi lemn, ci adăpost pentru milioane de specii, hrană pentru oameni şi animale, protecţie împotriva eroziunii şi locuri de refugiu pentru suflet.

Relaţia omului cu pădurea este milenară: strămoşii noştri se adăposteau şi vânau între arbori, iar codrii au fost adesea consideraţi sacri sau plini de spirite în mitologiile antice. Până în epoca modernă, lemnul a rămas principalul material pentru construcţii, energie şi unelte. Chiar şi astăzi, pădurile ne influenţează viaţa, fiind esenţiale în reglarea climei şi oferind locuri de recreere şi meditaţie.

La nivel global, cele mai mari păduri fascinează prin diversitate şi întindere. Amazonul, cu peste 5,5 milioane de kilometri pătraţi, adăposteşte specii încă nedescoperite şi contribuie esenţial la echilibrul climatic mondial. Taigaua din Rusia şi Canada formează cea mai vastă pădure de conifere, iar pădurile tropicale din Congo şi Indonezia continuă să fie refugii ale biodiversităţii, dar extrem de vulnerabile la tăierile ilegale şi incendiile devastatoare.

Pădurile produc aproximativ 28% din oxigenul global, restul provenind din oceane. Unele păduri, precum pădurile de mangrove, protejează coastele de furtuni şi eroziune.

România se mândreşte cu păduri impresionante, care acoperă aproape 29% din suprafaţa ţării.

Cea mai veche pădure din România este considerată a fi Rezervaţia se stejari seculari Mociar, din judeţul Mureş, aproape de Reghin. Aceasta adăposteşte peste 300 de stejari seculari cu vârste impresionante, cuprinse între 650 şi 720 de ani, fiind declarată rezervaţie naturală forestieră încă din anul 1932.

Pădurea se întinde pe o suprafaţă de aproxiativ 48 de hectare, fiind cunoscută pentru stejarii impunători (Quercus robur) care ating înălţimi de 15-20 m şi diametre de 1,5-4 m. Arborii au un aspect „haotic”, cu ramuri noduroase, oferind un peisaj unic, descris adesea ca fiind pitoresc, dar misterios. Este o arie de interes ştiinţific, fiind un important obiectiv turistic în Transilvania şi un loc ideal pentru iubitorii de natură şi fotografie, spectaculoasă mai ales toamna.

La rândul ei, Pădurea Rotundă din Reghin, este unul dintre cele mai vechi şi fascinante colţuri verzi ale României: pădure seculară, cu arbori ce au peste 200–400 de ani, a rămas un martor tăcut al istoriei locale şi al schimbărilor climatice de-a lungul secolelor.

Numele pădurii vine de la forma ei circulară, un contur aproape perfect, păstrat intact de generaţii. Se spune că această formă nu este doar o curiozitate estetică: ea reflectă metode tradiţionale de conservare şi exploatare a pădurilor, folosite de localnici pentru a proteja arborii cei mai vechi şi a menţine ecosistemul echilibrat.

Printre stejari şi fagi impozanţi, Pădurea Rotundă ascunde o biodiversitate surprinzătoare. Aici trăiesc păsări rare, insecte care nu se găsesc în altă parte şi ciuperci speciale, iar cercetătorii o folosesc ca „laborator viu” pentru studiul longevităţii arborilor şi al ecosistemelor forestiere tradiţionale.

Pădurea Rotundă, menţionată în documente istorice încă din secolul al XVI-lea, este mai mult decât un simplu parc de copaci. Este o amintire vie a legăturii milenare dintre om şi pădure, un loc în care natura s-a păstrat aproape neatinsă şi care continuă să inspire respect şi uimire.

Alte păduri remarcabile sunt cele virgine din Maramureş şi Carpaţi, incluse în patrimoniul UNESCO, dar şi codrii seculari de fag şi stejar, adevărate bijuterii ecologice.

La Târgu Mureş, Pădurea Mare, situată pe Platoul Corneşti, la aproape 500 de metri deasupra Mării Negre şi la 200 de metri deasupra oraşului, este „casă ideală” pentru toate speciile pe care le adăposteşte, dar şi un important obiectiv turistic al municipiului. Menţionată încă din secolul al XV-lea, alcătuită din stejari şi fagi autohtoni, cu o suprafaţă de aproximativ 500 de hectare, oferă mediul ideal pentru grădina zoologică.

Foto – locuridinromania.ro

Curiozităţile despre păduri sunt fascinante: arborii comunică între ei prin rădăcini şi reţele de ciuperci, schimbând nutrienţi şi avertizându-se reciproc; pădurile de mangrove protejează coastele de furtuni; iar unele păduri adăpostesc arbori milenari, martori tăcuţi ai istoriei şi ai schimbărilor climatice. În total, pădurile produc aproximativ 28% din oxigenul planetei şi oferă cadre unice de inspiraţie artistică.

Foto: un maiestuos exemplar de Larix decidua (larice,zadă,crin), cu vârsta de peste 130 ani. Longevitatea laricelui este foarte mare, putând atinge vârste de 600-700 chiar 800 de ani, lemnul fiind încă sănătos (sursa – Ocolul Silvic Gurghiu)

Pădurea a fost dintotdeauna un izvor de inspiraţie pentru artişti, un loc în care natura vorbeşte prin tăcere şi mister. Pentru poeţi şi scriitori, codrii au devenit simboluri ale singurătăţii, melancoliei sau comuniunii cu universul.

În literatura română, Mihai Eminescu a găsit în pădure decorul perfect pentru meditaţie şi frumuseţe, iar versuri precum cele din „Lacul” evocă liniştea şi misterul codrilor. George Coşbuc surprinde legătura profundă dintre om şi natură, în timp ce Ion Creangă transformă pădurea într-un spaţiu al aventurii şi al jocurilor copilăriei. Pentru Lucian Blaga, pădurea este un simbol al sacralităţii, un loc în care omul se întâlneşte cu esenţa lumii.

Pictorii au surprins aceeaşi magie: Theodor AmanşiAlexandru Ciucurencu (foto) au transformat pădurile în tablouri pline de viaţă şi culoare, compoziţii vibrante, pline de emoţie.

Romsilva administrează 4,2 milioane hectare de păduri publice de stat şi private, 22 de parcuri naţionale şi naturale şi 12 herghelii de stat. Pădurile de stat sunt certificate la standarde internaţionale pentru management forestier durabil. Pădurea mureşeană acoperă o treime din suprafaţa judeţului, reprezentând factorul decisiv în regenerarea şi echilibrarea aerului, solului şi a apei. (documentare – consilium.europa.eu/en/policies/forest_facts…, mures.romsilva.ro, turismreghin.ro)

Citește și