Reacții mondiale după - Război în Iran: Iranienii îi provoacă pe americani să încerce o invazie terestră și amenință țările UE: „Vor plăti prețul”

Egiptul se confruntă cu o „stare de aproape urgență” economică, a avertizat președintele Abdel Fattah el-Sisi, pe fondul impactului războiului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor. Vorbind la o academie militară, el-Sisi a subliniat că „actuala criză ar putea avea unele repercusiuni asupra prețurilor”, adăugând că speculanții de prețuri ar putea fi judecați de tribunale militare.

Căutați conținut similar? Vezi articole despre Externe, International și Keep me engaged.

Deși Egiptul nu este implicat direct în conflictul dintre SUA, Israel și Iran, războiul afectează rutele comerciale și intensifică presiunile economice în regiune. El-Sisi a atras atenția că traficul prin Canalul Suez, o sursă esențială de valută pentru țară, ar putea fi influențat, deoarece companiile maritime ocolesc regiunea. Președintele a subliniat că Egiptul depune „eforturi sincere și oneste de mediere pentru oprirea războiului”.

Iranul refuză să negocieze cu Statele Unite sau să accepte o încetare a focului în conflictul din Orientul Mijlociu, a declarat joi ministrul adjunct de externe al Iranului, Abbas Araghchi. „Am negociat deja de două ori cu ei şi de fiecare dată ne-au atacat în mijlocul negocierilor. Nu cerem încetarea focului. Nu vedem niciun motiv pentru a negocia cu Statele Unite”, a declarat oficialul iranian pentru NBC News, potrivit news.ro.

În cea de-a șasea zi a confruntărilor din regiune, Araghchi a mai subliniat că Iranul este pregătit să răspundă unei invazii terestre, avertizând asupra unui „dezastru” pentru orice astfel de tentative. Întrebat dacă există temeri legate de o potențială invazie, acesta a răspuns ferm: „Nu, îi așteptăm. Suntem încrezători că îi putem înfrunta, iar asta ar fi un mare dezastru pentru ei.”

În același timp, președintele american Donald Trump nu a exclus varianta desfășurării unor trupe terestre în Iran, deși Casa Albă a transmis că acest scenariu „nu face parte din plan” în prezent. Conform unor surse, SUA ar putea sprijini însă o eventuală invazie a forțelor kurde disidente din regiune. Referindu-se la afirmațiile lui Trump privind implicarea sa în alegerea viitorului lider suprem al Iranului, Araghchi a fost categoric: „Alegerea liderului suprem este în mod absolut treaba poporului iranian şi nimeni nu poate interveni.”

Televiziunea de stat din Iran a anunțat joi că dronele Gardienilor Revoluției, ramura ideologică a armatei iraniene, au lovit portavionul american „Abraham Lincoln”, desfășurat în Golful Persic din ianuarie, conform AFP. Autoritățile iraniene nu au oferit alte detalii. Luni, Gardienii Revoluției declaraseră că au lovit portavionul cu patru rachete iraniene, afirmație calificată drept „minciună” de către Centcom, comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu.

Criza gazelor lovește din nou regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Situația riscă să readucă problemele de anul trecut, când locuitorii și industria regiunii au rămas fără căldură și energie electrică pentru mai bine de o lună.

Transnistria, o regiune pro-Moscova cu 350.000 de locuitori, depindea anterior de gazul rusesc livrat printr-o conductă ce traversa Ucraina. În 2025, din cauza războiului dintre Ucraina și Rusia, autoritățile de la Kiev au oprit tranzitul de gaze, forțând regiunea să caute alternative mai costisitoare de la furnizori europeni. Totuși, conflictul actual din Orientul Mijlociu a dus la o nouă scădere a volumelor disponibile, ceea ce a complicat și mai mult situația.

„În legătură cu evenimentele din Orientul Mijlociu, au existat întreruperi critice în aprovizionarea cu gaz”, a precizat Ministerul Dezvoltării Economice al regiunii. „Reducerile drastice ale volumelor de gaz au dus la limitarea utilizării în scopuri comerciale sau pentru încălzire termică”.

Autoritățile de la Tiraspol au anunțat că spitalele și grădinițele vor beneficia de încălzire normală. Totuși, pe forumuri online, părinții sunt sfătuiți să-și îmbrace copiii cu haine groase pentru școală, folosind „cardigane, pulovere și veste”. În același timp, unele industrii din Tiraspol au fost deja afectate de lipsa de gaze, potrivit rapoartelor din regiune.

La Chișinău, președintele parlamentului, Igor Grosu, a declarat: „Transnistria are rezerve de gaz suficiente doar pentru câteva zile. Să-i întreb ce aleg – gaz în fiecare zi, chiar dacă este mai scump, sau să renunțe la acesta pentru școli, grădinițe sau locuințe?”

Avioanele iraniene sunt lovite direct în hangare și pe pistă de bombele lansate de armata americană. „Capacitatea regimului iranian de a lovi forțele SUA și partenerii regionali este în declin rapid, în timp ce puterea de luptă americană continuă să crească,” se arată într-o postare pe X a Comandamentului Central(CENTCOM).

Marinarii pot refuza să navigheze prin anumite zone ale Golfului Persic, inclusiv Strâmtoarea Hormuz, după ce nivelul de amenințare pentru regiune a fost ridicat la cel mai înalt nivel, au afirmat sindicatele și grupurile din industria navală.

Într-o declarație publicată de Reuters, organismele din sectorul maritim au afirmat că echipajele au dreptul de a refuza să navigheze prin această zonă din cauza riscurilor sporite de securitate.

Războiul comun israeliano-american împotriva Iranului intră în a doua fază, după o primă săptămână de asalturi aeriene care au vizat conducerea țării și au declanșat un conflict regional extins în Israel, Golf, Irak și Liban.

În timp ce armata israeliană a lovit deja sute de lansatoare de rachete de la suprafață, noua etapă a campaniei se va concentra pe distrugerea siturilor de rachete balistice și a buncărelor îngropate adânc sub pământ.

Surse anonime citate de Reuters indică faptul că multe dintre aceste atacuri vor fi executate probabil de către Statele Unite, folosind bombardiere grele dotate cu muniție specială capabilă să penetreze fortificațiile subterane masive ale Iranului.

Departamentul de Stat al SUA a confirmat lansarea mai multor zboruri charter pentru evacuarea americanilor din regiune, suplimentând eforturile după ce primul transport oficial a părăsit deja zona de conflict. Deși detaliile operaționale rămân confidențiale, autoritățile raportează că aproximativ 20.000 de cetățeni s-au întors deja în țară de la începutul războiului, jumătate dintre aceștia beneficiind de asistența directă a grupului de lucru guvernamental.

Fiul șahului iranian detronat, Reza Pahlavi, a cerut oficialilor Republicii Islamice să „cedeze imediat puterea” în urma asasinării liderului suprem al Iranului.

Într-o declarație făcută pe X, el a afirmat că orice încercare de a numi un succesor al lui Ali Khamenei va eșua, argumentând că oricine îl va înlocui nu va avea legitimitate.

Dear compatriots,

As I emphasized in my message following the demise of Khamenei, any attempt to appoint a successor for him is pre-destined to fail. Whomever is introduced—be it Mojtaba or Hassan—will lack legitimacy and will be considered an accomplice to the bloody record of… https://t.co/mrWAQAHDXw

— Reza Pahlavi (@PahlaviReza) March 5, 2026

Președintele Trump a anunțat, prin vocea purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt, că Marina SUA va escorta tancurile petroliere prin Strâmtoarea Hormuz ca răspuns la amenințările Iranului de a bloca această cale strategică și de a ataca navele de tranzit. Pentru a menține stabilitatea economică în regiunea Golfului, administrația americană va oferi navelor comerciale asigurări împotriva riscurilor politice, la prețuri accesibile, prin intermediul United States Development Finance Corporation.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat joi decizia președintelui american Donald Trump de a lansa atacuri asupra Iranului, dar a respins orice sugestie că alianța NATO ar participa la conflict.

„Susținem președintele în eliminarea acestei capacități”, a spus Rutte, referindu-se la obiectivul militar al SUA de a eradica programul de rachete balistice al regimului iranian. „Trebuie să fim siguri că Iranul, această republică, nu va mai putea reprezenta o amenințare mortală pentru vecinii săi, pentru Israel, Orientul Mijlociu și Europa”, a adăugat el într-un interviu video.

Vorbind a doua zi după ce Turcia a declarat că sistemele de apărare aeriană ale NATO au doborât o rachetă iraniană care se îndrepta spre spațiul său aerian, Rutte a condamnat incidentul „grav”, în care Iranul a negat orice implicare. El a descris interceptarea reușită ca o dovadă a unei „abordări la 360 de grade” a apărării teritoriului NATO.

Un singur pilot kuweitian care pilota un avion de vânătoare fabricat în SUA a fost responsabil pentru doborârea a trei avioane americane în valoare totală de 300 de milioane de dolari.

Pilotul kuweitian al avionului F/A-18, care zbura în sprijinul operațiunii americane din Iran, a lansat trei rachete împotriva avioanelor, au dezvăluit surse pentru The Sun.

Trei avioane americane de război s-au prăbuşit luni în Kuwait, iar toţi piloţii vizați s-au catapultat, în a treia zi de operațiuni americano-israeliene împotriva regimului din Iran.

Când alarma de rachetă răsună în Israel, timpul devine un lux pe care nu ți-l poți permite. În doar 15 până la 90 de secunde, trebuie să găsești un adăpost, iar de cele mai multe ori, salvarea vine dintr-un loc familiar: Mamadul, relatează The Times of Israel.

Citește articolul integral despre Cum arată adăposturile din Israel în care și românii se refugiază în timpul alertelor de rachetele iraniene | Video

Armata israeliană anunţă într-un comunicat că un avion israelian de tip F-35I a doborât miercuri un avion iranian de vânătoare de tip YAK-130.

În videoclipul publicat se aude în ebraică ”pentru a executa, loviţi imediat. Este gata. Ţinta se prăbuşeşte. Continuaţi să loviţi”.

🎥WATCH: Footage from the historic shoot down of an Iranian Yak-130 fighter jet by an IAF “Adir” F-35I fighter jet pic.twitter.com/o6BAqiaNXk

— Israel Defense Forces (@IDF) March 5, 2026

Unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Orientul Mijlociu s-a dezlănţuit împotriva preşedintelui american Donald Trump şi a pus la îndoială motivele care l-au determinat să lanseze Războiul în Orientul Mijlociu, relatează The Associated Press.

Magnatul Khalaf Al Habtoor din Emiratele Arabe Unite îl acuză pe Trump, joi, în a şasea zi de război, într-o postare pe reţele de socializare, de faptul că a decis să pună ţările de la Goldul Persic şi alte ţări arabe ”în centrul unui pericol pe care nu l-au ales”.

El denunţă consecinţele acestei decizii, şi anume ”sacrificarea unor vieţi americane într-un război care nu este al lor”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, a avertizat că țările Uniunii Europene vor „plăti prețul, mai devreme sau mai târziu”, dacă vor rămâne tăcute față de atacurile SUA-Israel asupra Iranului.

Baghaei a făcut aceste declarații pentru postul de televiziune spaniol TVE.

Franța, Italia și Grecia vor „coordona trimiterea de mijloace militare în Cipru și în estul Mediteranei”, decizie luată după izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu, a anunțat joi anturajul lui Emmanuel Macron, potrivit AFP.

Președintele francez „a luat inițiativa de a o suna pe prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, și pe prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis”, a precizat sursa. „Ei au convenit să coordoneze trimiterea de mijloace militare în Cipru și în estul Mediteranei și să colaboreze pentru a garanta libertatea de navigație în Marea Roșie”, s-a adăugat.

Emmanuel Macron a anunțat marți desfășurarea portavionului Charles-de-Gaulle în Mediterana, precum și trimiterea în Cipru a fregatei multimisiune Languedoc și a mijloacelor antiaeriene.

Statul Major al Franței a confirmat joi autorizarea „temporară” a prezenței avioanelor militare și a altor aeronave americane pe bazele sale din Orientul Mijlociu, potrivit AFP.

Decizia intervine în contextul conflictului declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, Parisul precizând că această măsură este menită să contribuie direct la protecția partenerilor strategici din zona Golfului. Confirmarea vine în urma unor informații apărute inițial pe postul LCI și subliniază strânsa cooperare militară dintre Paris și Washington în teatrul de operațiuni.

Republica Autonomă Nahicevan din Azerbaidjan a fost joi la prânz ținta unor atacuri cu drone lansate de pe teritoriul Iranului. Un dispozitiv a lovit terminalul aeroportului din Nahicevan, în timp ce o a doua dronă s-a prăbușit lângă o școală din satul Șakarabad, rănind doi civili.

„Condamnăm ferm aceste atacuri cu drone, care încalcă normele și principiile dreptului internațional și sporesc tensiunile din regiune”, au transmis autoritățile azere. Baku cere Iranului o explicație clară și măsuri urgente pentru a preveni astfel de incidente.

At around midday on 5 March, drone attacks were carried out against the Nakhchivan Autonomous Republic of the Republic of Azerbaijan from the territory of the Islamic Republic of Iran.

One drone struck the terminal building of the airport in the Nakhchivan Autonomous Republic,… pic.twitter.com/0UxnmoyJpw

— Ali Alizada 🇦🇿 (@Ali_F_Alizada) March 5, 2026

Garda Revoluționară Islamică din Iran (IRGC) afirmă că a atacat un petrolier american în Golful Persic. Departamentul de relații publice al IRGC a declarat într-un comunicat difuzat de agenția de știri oficială IRNA că forțele navale iraniene „au atacat cu succes un petrolier american”. Nu au fost furnizate alte detalii. SUA nu au reacționat până acum.

China a cerut principalelor sale rafinării să suspende exporturile de motorină și benzină pentru a putea satisface nevoile interne, războiul din Orientul Mijlociu riscând să perturbe aprovizionarea, potrivit Bloomberg.

Blocarea actuală a traficului maritim în strâmtoarea strategică Ormuz, între Oceanul Indian și Golful Persic, reprezintă o amenințare pentru aprovizionarea cu energie a gigantului asiatic, care depinde de țițeiul provenit din această regiune.

În 2025, Orientul Mijlociu reprezenta aproximativ 57% din importurile directe de țiței ale Chinei transportate pe cale maritimă, potrivit companiei de analiză Kpler.

Sistemele de apărare aeriană ale Qatarului au interceptat joi un atac cu rachete al Iranului. Potrivit agenției oficiale de presă Qatar News Agency, forțele de apărare au intervenit pentru a neutraliza proiectilele care vizau teritoriul statului.

BREAKING 🚨

Multiple explosions reported over Doha, Qatar as heavy air defence activity lights up the skies.

Smoke seen rising from the Al Udeid Airbase. pic.twitter.com/M2lCFysdFG

— The Bharat News 🇮🇳 (@BharatNewsX) March 5, 2026

Patru drone iraniene au căzut joi în Azerbaidjan, inclusiv pe aeroportul din enclava Nahicevan, și au rănit două persoane, în timp ce forțele armate azere au fost plasate în stare de alertă la granița cu Iran.

Potrivit Ministerului de Externe de la Baku, o dronă iraniană – trei între timp, potrivit Euronews – a atacat terminalul de pasageri al aeroportului din Nahicevan, situat la aproximativ zece kilometri de granița cu Iran, în timp ce o altă dronă s-a prăbușit la o școală din satul Șakarabat.

مقام‌های جمهوری آذربایجان به یورونیوز اعلام کردند که سه پهپاد ایرانی ترمینال مسافربری فرودگاه رازی در نخجوان را هدف قرار داده‌اند.
ویدئوهایی از محل حادثه نشان می‌دهد یک پهپاد به سمت فرودگاه در حال پرواز است، ترمینال اصلی آن آسیب دیده و نیروهای امداد در محل حضور دارند. pic.twitter.com/T6I4wXTRoM

— euronews فارسی (@euronews_pe) March 5, 2026

O sursă apropiată Guvernului azer a declarat pentru Reuters că atacul a provocat un incendiu în clădire. Ținând cont de acest episod, Ministerul azer de Externe a declarat că autoritățile de la Baku „își rezervă dreptul de a lua măsuri adecvate de represalii”.

Pe de altă parte, Azerbaidjanul a desfășurat trupe suplimentare la granița cu Iran și le-a plasat în stare de alertă, scrie Zerkalo Nedeli, care citează publicația regională OC Media.

Gardienii Revoluției au susținut joi că Strâmtoarea Ormuz este sub controlul Republicii Islamice Iran, conform legislației internaționale, și au amenințat că navele care nu respectă protocoalele „ar putea fi atacate sau scufundate”, informează agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.

„Conform legilor și rezoluțiilor internaționale în timp de război, normele de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz vor fi sub controlul Republicii Islamice Iran”, a declarat generalul de brigadă Kiumars Heidari, adjunct al comandantului bazei Jatam al Anbiya, comandamentul central unificat al forțelor armate iraniene.

Heidari a spus că regimul din care face parte aplică „protocoale internaționale” navelor care tranzitează prin strâmtoare și că cei care nu le respectă „ar putea fi atacați sau scufundați”.

Joi, corpul militar de elită al Iranului a anunțat că a atacat un petrolier american în nordul Golfului Persic. „Petrolierul american a fost lovit în această dimineață de combatanți ai forței navale a Corpului Gardienilor Revoluției în nordul Golfului Persic și în prezent este în flăcări”, potrivit unui comunicat.

Informațiile despre atac nu au putut fi confirmate în mod independent, notează EFE.

Prim-ministrul australian Anthony Albanese a confirmat joi că țara sa a desfășurat resurse militare în Orientul Mijlociu, pentru a ajuta la repatrierea cetățenilor, relatează AFP.

Într-o intervenție în Parlament, Anthony Albanese a declarat că guvernul său a desfășurat resurse militare în Orientul Mijlociu la începutul săptămânii ca parte a planificării de urgență pentru a-i ajuta pe cetățenii australieni care sunt blocați în regiune în contextul perturbărilor de amploare ale transportului internațional cauzate de războiul din Iran.

Presa locală relatează despre trimiterea unui avion de transport și a unui avion pentru realimentare.

Guvernul australian anunțase miercuri că va desfășura în Orientul Mijlociu șase echipe de răspuns în situații de criză din cadrul Departamentului pentru Afaceri Externe și Comerț, pentru a acorda asistență consulară suplimentară cetățenilor.

Australia ar avea 115.000 cetățeni în Orientul Mijlociu, dintre care aproximativ 24.000 în Emiratele Arabe Unite.

Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a condamnat lovirea fregatei Dena, un „act reprobabil“, comis la peste 3.000 de kilometri de țărmurile Iranului.

„Fregata Dena, aflată într-o misiune de prietenie cu marina indiană și având la bord aproape 130 de marinari, a fost atacată în apele internaționale fără avertisment prealabil. Țineți minte cuvintele mele: SUA vor regreta amarnic acest precedent pe care l-au creat”, a scris Araghchi.

Numărul rachetelor iraniene lansate asupra Israelului scade „în fiecare zi”, a declarat miercuri seara un purtător de cuvânt al armatei israeliene, potrivit AFP.

„Am neutralizat aproximativ 300 de lansatoare de rachete balistice. Credem că operațiunile noastre împotriva acestor lansatoare de rachete și stocuri explică în mare măsură de ce observăm în fiecare zi o scădere a numărului de rachete lansate” spre Israel, a declarat locotenentul-colonel Nadav Shoshani.

De la lansarea operațiunii „Epic Fury”, sâmbăta trecută, iranienii „au lansat câteva sute de proiectile asupra regiunii și zeci, sau chiar câteva sute, asupra Israelului”, a explicat ofițerul israelian.

„Vorbim despre multe zeci (de rachete – n.r.) în prima zi, care au scăzut treptat la câteva zeci, apoi la cantități foarte mici, mult mai mici astăzi”, a subliniat Shoshani.

„Am văzut un număr limitat de atacuri venite din Irak, în mare parte drone, dar marea majoritate a tirurilor provin din Iran și acum de la Hezbollah”, a insistat el.

Forțele armate ale Iranului vor lovi complexul nuclear de la Dimona dacă Israelul și Statele Unite vor continua eforturile de răsturnare a regimului teocratic aflat la putere la Teheran, a amenințat miercuri un oficial militar iranian, citat de agenția locală de presă Isna, preluată de Reuters și The Moscow Times.

Oficialul iranian a adăugat că, dacă Statele Unite şi Israelul vor merge mai departe cu un astfel de scenariu, „rachetele finale eficiente” ale Iranului vor viza, de asemenea, toată infrastructura energetică din Orientul Mijlociu. „Este un scenariu pentru care ne-am pregătit deja”, a avertizat el.

Instalația nucleară Dimona este situată în deșertul Negev. Mai precis, este un reactor cu apă grea (D2O), care funcționează pe bază de uraniu natural, în cadrul Centrului de cercetare nucleară Negev (NRCN), cunoscut și sub numele de Centrul de la Dimona sau IRR-2 (Israel Research Reactor-2), notează Reuters.

Pe Instagram, totul pare sub control: postări cu plaje, hoteluri și mesaje că Dubaiul e „cel mai sigur loc”. În spate, însă, unii expați și influenceri ar încerca să plece cât mai repede, iar unii ar fi ajuns să plătească sume uriașe pentru avioane private, scrie Daily Mail.

„Israelul şi Statele Unite au realizat împreună progrese istorice în protejarea cetăţenilor noştri şi a lumii civilizate”, a declarat, într-un mesaj video, purtătoarea de cuvânt a Guvernului israelian, Shosh Bedrosian.

Acest atac a fost necesar pentru că regimul din Iran era pe cale să-şi reconstruiască programul nuclear în „noi buncăre subterane” şi existau indicii care arătau că Iranul se pregătea „să atace Israelul şi forţele americane în Orientul Mijlociu”, a subliniat Bedrosian, citată de AFP.

Liderul rus Vladimir Putin susține că poate opri „chiar acum” livrările de gaze către Europa pentru a se orienta către „pieţe emergente”, pe care le consideră mai promiţătoare după declanșarea operațiunii americano-israeliene „Epic Fury” împotriva regimului din Iran.

„Noi pieţe se deschid azi. Poate că ar fi mai rentabil pentru noi să ne întrerupem încă de acum livrările către piaţa europeană şi să ne îndreptăm către aceste pieţe emergente şi să intrăm pe ele”, i-a spus Vladimir Putin propagandistului său Pavel Zarubin, care realizează o emisiune săptămânală dedicată liderului de la Kremlin.

„Au apărut clienți dispuși să cumpere aceleași gaze naturale la prețuri mai mari, în acest caz din cauza evenimentelor din Orientul Mijlociu, a închiderii strâmtorii Ormuz și așa mai departe. Acest lucru este natural; nu există nicio agendă politică – doar afaceri”, a adăugat liderul rus, care a susținut până recent că ar fi un „partener strategic” de încredere al Republicii Islamice Iran.

Gardienii Revoluției din Iran revendică un atac asupra unui petrolier american în zonade nord a Golfului Persic. Nava petrolieră este în flăcări, se arată într-un comunicat, potrivit The Times of Israel.

Comunicatul, citit la televiziunea de stat din Iran, nu oferă detalii despre atac, dar ar putea fi legat de un atac în largul coastei Kuweitului, unde un petrolier a fost lovit joi dimineață.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina și partenerii săi din Orientul Mijlociu cooperează pentru a se asigura că personalul militar ucrainean va fi pe teren, relatează Ukrainska Pravda.

„Iranul a folosit deja peste 800 de rachete de diferite tipuri și peste 1.400 de drone de atac în ultimele zile”, a precizat șeful statului ucrainean.

În acest context, Zelenski a reiterat că Ucraina poate ajuta la doborârea dronelor iraniene. „Ucraina poate ajuta la protejarea vieților și la stabilizarea situației. Partenerii noștri ne contactează în acest sens. Am dat instrucțiuni să prezentăm opțiuni de sprijin țărilor relevante și să oferim asistență într-un mod care să nu slăbească propria noastră apărare aici, în Ucraina”, a subliniat președintele ucrainean.

Rusia este pregătită, dacă este necesar, să-și ofere serviciile de mediere între Iran și Statele Unite, a declarat joi reprezentantul permanent al Moscovei pe lângă organizațiile internaționale de la Viena, Mihail Ulianov, citat de agenția chineză de stat Xinhua, preluată de Agerpres.

„Desigur, dacă este necesar, Rusia este pregătită să-și ofere serviciile de mediere”, a declarat diplomatul rus.

Iranul, potrivit lui Ulianov, ar saluta o mediere din partea Rusiei. În schimb, SUA au dat clar de înțeles că nu au nevoie de intermediari, întrucât sunt convinse că se pot descurca și singure, a spus diplomatul rus.

„Americanii gestionează foarte prost situația”, a susținut Mihail Ulianov.

Forțele Aeriene Israeliene eu efectuat joi dimineață noi bombardamente asupra cartierelor din sudul Beirutului, un fief al mișcării șiite libaneze Hezbollah. Un atac separat, care a atins clădiri rezidențiale din nordul Libanului, s-a soldat cu cel puțin doi morți și un rănit, potrivit agenției de stat și autorităților sanitare libaneze, relatează EFE, preluată de Agerpres.

Conform agenției libaneze de știri NNA, avioane de vânătoare israeliene au efectuat mai multe incursiuni asupra periferiei sudice a capitalei Libanului. Bombardamentele au avut loc la răsăritul soarelui și se adaugă la intensificarea atacurilor israeliene în diferite puncte ale țării din ultimele zile.

În paralel, Centrul de operațiuni de urgență pentru sănătate publică din cadrul Ministerului libanez al Sănătății a informat că un bombardament israelian asupra unei clădiri din tabăra de refugiați palestinieni Beddawi din orașul Tripoli (nordul Libanului) a cauzat moartea a două persoane și un rănit.

Cu câteva ore înainte, armata israeliană anunțase că a început să bombardeze infrastructura Hezbollah din Beirut, indicând că va face publice ulterior detalii despre această operațiune.

Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), responsabil de Orientul Mijlociu, a difuzat un videoclip intitulat „100 de ore” de „Epic Fury”.

Videoclipul prezintă lansări de rachete, decolări de avioane militare și ținte lovite în Iran.

„100 Hours” of Operation Epic Fury. pic.twitter.com/XW5ZnRAJJL

— U.S. Central Command (@CENTCOM) March 4, 2026

Cel puţin 80 de militari iranieni au fost uciși după ce nava de război IRIS Dena a fost lovită de o torpilă lansată de pe un submarin american şi s-a scufundat în Oceanul Indian, informează CNN, care citează un anunț făcut de Sri Lanka.

Directorul Spitalului Universitar Karapitiya a declarat pentru CNN că morga unității medicale a primit 87 de cadavre până miercuri seară.

Marina din Sri Lanka a anunţat că 32 de soldați iranieni au fost salvați până acum. Aproximativ 180 de soldați se aflau la bordul navei în momentul atacului.

Secretarul apărării Pete Hegseth a declarat miercuri că un submarin american a scufundat o navă iraniană în apele internaţionale.

Gest diplomatic fără precedent în plin război în Orientul Mijlociu. Ambasadorul Ucrainei în Africa de Sud, Oleksandr Șcerba, a refuzat categoric să semneze în cartea de condoleanțe deschisă pentru fostul lider suprem iranian Ali Khamenei.

Într-o scrisoare extrem de dură, diplomatul a transmis regimului de la Teheran că defunctul său lider suprem „avea pe mâini sângele a mii de ucraineni”, uciși de dronele Shahed furnizate Rusiei. „Nu pot exprima condoleanțe pentru cineva a cărui moarte nu o jelesc”, a spus Oleksandr Șcerba.

Senatul american, dominat de republicani, a respins cu 47 de voturi „pentru” și 53 „împotrivă” rezoluția privind puterile de război, care ar fi limitat capacitatea președintelui Donald Trump de a continua conflictul cu Iranul fără aprobarea Congresului, relatează AP. A fost primul vot al Congresului SUA pe tema acestui conflict.

Rezoluția privind puterile de război urmărea să impună o aprobare prealabilă a Congresului pentru orice atacuri ulterioare împotriva Iranului.

Deși dezbaterile din Senat arată o diviziune profundă, votul împotriva rezoluției a confirmat sprijinul majoritar al republicanilor pentru strategia președintelui Trump în Orientul Mijlociu, o poziție ce ar putea influența viitoarele alegeri legislative.

Premierul canadian Mark Carney a declarat joi că nu poate exclude participarea militară a țării sale la războiul care se intensifică în Orientul Mijlociu, relatează AFP.

„Nu putem exclude niciodată categoric participarea”, a spus Mark Carney alături de omologul său australian, Anthony Albanese, la Canberra.

„Îi vom sprijini pe aliații noștri”, a adăugat premierul canadian.

Sâmbăta trecută, după lansarea operațiunii militare americano-israeliene în Iran, Carney a asigurat Statele Unite de sprijinul Canadei, subliniind că regimul din Iran nu a reușit să își demonteze programul nuclear și să înceteze sprijinul pentru grupări armate din Orientul MIjlociu.

Miercuri, la Lowy Institute, un centru de reflecție din Sydney, Carney a îndemnat „toate părțile” implicate în ostilitățile din Orientul Mijlociu să respecte regulile internaționale de angajament și a lansat un apel la „dezescaladare”.

Deși a declarat că statul canadian salută măsurile de schimbare a regimului din Iran, „principala sursă de instabilitate și terorism” din Orientul Mijlociu, Mark Carney și-a exprimat, totuși, „regretul” că eforturile internaționale nu au reușit să pună capăt programului nuclear militar iranian.

China va trimite un emisar în Orientul Mijlociu pentru a încerca o mediere, a anunțat miercuri ministrul de externe Wang Yi, potrivit AFP.

Mesajul a fost transmis inițial în timpul unei convorbiri telefonice pe care ministrul chinez de externe a avut-o cu omologul său saudit, prințul Faisal bin Farhan.

Numele emisarului și țările pe care le va vizita nu au fost deocamdată comunicate, notează AFP.

Conducerea comunistă de la Beijing este un partener apropiat al regimului islamic de la Teheran și susține că pledează pentru suveranitatea Iranului, îndemnând totodată Israelul și Statele Unite să înceteze operațiunile militare.

„China îndeamnă insistent toate părțile (…) să revină la dialog și negocieri cât mai curând posibil și să împiedice o nouă escaladare a tensiunilor”, a declarat Wang Yi.

Ministerul saudit al Apărării a anunţat joi că a doborât trei rachete de croazieră în apropierea oraşului Al-Kharj, din centrul ţării.

„Trei rachete de croazieră au fost interceptate şi distruse în afara oraşului al-Kharj”, a transmis Ministerul saudit al Apărării într-un mesaj publicat pe X.

Centrul Israelului a fost plasat sub alertă, joi dimineață, iar apărarea aeriană a fost activată pentru a intercepta „rachete lansate din Iran”.

Televiziunea de stat din Iran a relatat despre lansarea unei „noi salve de rachete” către Israel.

Armata de Apărare a Israelului, citată de AFP, a anunțat într-un comunicat că a „identificat rachete lansate din Iran către teritoriul statului Israel. Sistemele de apărare funcţionează pentru a intercepta ameninţarea”.

Ulteior, alerta a fost anulată. Totuși, la scurt timp, sirenele au răsunat în oraşele din nord-estul Israelului şi în nordul Cisiordaniei, după ce Armata de Apărare a Israelului a declarat că a detectat o altă lansare de rachete balistice din Iran.

O explozie a avut loc pe un petrolier ancorat în Kuweit. Operaţiunile comerciale maritime ale Regatului Unit au precizat că au primit un raport privind un incident la 55 de kilometri sud-est de Mubarak Al Kabeer, în Kuweit, transmite agenția de securitate navală UKMTO.

Comandantul unui petrolier ancorat a raportat o explozie puternică pe partea stângă a navei. O ambarcaţiune mică a părăsit zona imedit după producerea exploziei.

Nava se scufundă, în timp ce zona este poluată de petrol. Toţi membrii echipajului sunt în siguranţă, susține UKMTO.

Autorităţile din Qatar evacuează oamenii care trăiesc „în vecinătatea” Ambasadei SUA, ca „măsură de precauţie temporară” pentru a menţine siguranţa publică, relatează The Wall Street Journal.

Departamentul de Stat a ordonat marți personalului american care nu se află în situaţii de urgenţă şi membrilor familiilor acestora să părăsească Qatarul din cauza ameninţării unui conflict armat.

Forțele armate și paramilitare ale regimului islamic de la Teheran au lansat atacuri de represalii în întreaga regiune a Golfului, vizând bazele militare, ambasadele şi infrastructura civilă ale SUA și ale aliațilo săi regionali, ca răspuns la operațiunea „Epic Fury”.

Treisprezece persoane, dintre care şapte civili, au fost ucise în ţările din Golf de sâmbătă trecută.

Iranul a susţinut joi că a lansat rachete împotriv sediilor forţelor kurde din Kurdistanul irakian, potrivit presei de stat.

„Am vizat cu trei rachete sediile grupurilor kurde care se opun revoluţiei din Kurdistanul irakian”, se arată într-un comunicat militar citat de IRNA.

De la lansarea ofensivei americano-israeliane împotriva regimului de la Teheran, regiunea autonomă Kurdistan, care găzduieşte trupe americane, a fost ţinta unor atacuri cu drone, majoritatea interceptate de apărarea aeriană.

Autoritățile de pe insula mediteraneană au închis aeroportul internațional miercuri, după ce o dronă suspectată s-a apropiat de spațiul său aerian, transmite Aljazeera.

Este al treilea incident de acest gen de duminică, când o dronă de fabricație iraniană, lansată din Liban, a provocat daune minore la baza aeriană britanică Akrotiri.