Schimbare importantă în Guvern - Guvernul a aprobat bugetul pentru 2026 și creșterea salariului minim de la 1 iulie / Bolojan: „Să fim rezervați și nu piromani economic”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că pilonul central al bugetului pentru 2026 îl reprezintă:

• investițiile de calitate, acestea fiind principala sursă pe care mizează Guvernul pentru redresarea economică. „Mizăm pe investiţii, dar nu doar pe volumul investiţiilor, ci pe calitatea acestora”, a declarat Nazare, precizând că acest an marchează „primul pas decisiv” pentru ieșirea României din procedura de deficit excesiv, un obiectiv fixat pentru orizontul anului 2029.
• o a doua sursă majoră de venituri pe care se bazează guvernul o reprezintă atragerea de fonduri europene

Ministrul Economiei şi Finanţelor din România, Alexandru Nazare, spune că România încearcă să scape de procedura de deficit excesiv până la sfârșitul anului 2029, o reducere de la 9% la 6%, conform angajamentelor față de UE. Calculele guvernului se bazează pe o creștere economică de 1%.

„Cred că cel mai important element al bugetului de stat pe anul 2026 se referă la faptul că ne-am dorit, de la bun început, să fie un buget realist. Un buget corect, un buget care să reflecte cu adevărat priorităţile, dar în acelaşi timp şi posibilităţile pe care le are România în acest moment, în contextul în care ne aflăm astăzi”, a declarat Alexandru Nazare, joi seară, după şedinţa de Guvern.

„PIB-ul de la care am plecat este de 2045,2 miliarde de lei. (…) Ca element important al acestui buget aş menţiona investiţiile. Am reuşit să asigurăm un spaţiu pentru investiţii de aproximativ 164 de miliarde, o creştere semnificativă de la cele 138 de miliarde investiţii publice în anul 2025”, a declarat Alexandru Nazare.

Ministru a subliniat că bugetul pentru acest an ”mizează pe fondurile europene”.

Premierul a arătat că bugetul, care are predicţii „moderate” în ceea ce priveşte creşterea economică asigură predictibilitate în zona economică.

„Prin pachetul de relansare care va intra treptat în vigoare, prin pachetul de simplificare administrativă, putem să creăm condiţii ca economia României să fie aşezată pe baze economice în aşa fel încât în anii următori să avem condiţii cât mai bune pentru români”, a adăugat Bolojan.

Potrivit premierului, cele mai importante proiecte care au fost aprobate ţin de bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat.

„Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată, având în vedere turbulenţele pe care le vedem pe pieţele externe, atât din punctul de vedere al dobânzilor, cât şi din punctul de vedere al creşterii preţurilor la combustibil. Am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări, una dintre cele mai importante provocări a fost să reducem deficitul şi să reintrăm în traiectoria pe care România şi-a asumat-o. (…) Trebuie să reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, ceea ce nu e foarte uşor, dar forma în care este propus urmăreşte atingerea acestui obiectiv”, a afirmat Bolojan.

El a subliniat că în acest an bugetele de investiţii vor fi mai mari, comparativ cu anul trecut, datorită investiţiilor care ţin de proiectele prin programele PNRR şi SAFE.

„O altă provocare ţine de reducerile de cheltuieli. În pachetul de reformă a administraţiei aveam o reducere prevăzută la 10% atât în administraţia centrală şi locală şi va fi o provocare, în perioada viitoare, să reducem aceste cheltuieli”, a explicat Ilie Bolojan.

Executivul a adoptat, de asemenea, o ordonanţă care vizează debirocratizarea în domenii precum marile investiţii, avizele obţinute de la instituţiile de mediu şi de la Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă într-un termen de 40 de zile.

În privința debirocratizării, urmează ca majoritatea actelor să de depună online.

Guvernul a adoptat și o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creşterii accizei la motorină care este dedicată transportatorilor. „A fost o schemă care expira la finalul acestei luni, a fost prelungită până la sfârşitul anului”, a afirmat Ilie Bolojan, joi seară, la finalul şedinţei Executivului în care a fost aprobat bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale pentru anul în curs.

„Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată, având în vedere turbulenţele pe care le vedem pe pieţele externe, atât din punctul de vedere al dobânzilor, cât şi din punctul de vedere al creşterii preţurilor la combustibil. Am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări, una dintre cele mai importante provocări a fost să reducem deficitul şi să reintrăm în traiectoria pe care România şi-a asumat-o. (…) Trebuie să reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, ceea ce nu e foarte uşor, dar forma în care este propus urmăreşte atingerea acestui obiectiv”, a afirmat Bolojan.

Guvernul a aprobat joi Hotărârea care prevede majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent .

Din luna iulie 2026, tariful orar va fi de 25,949 lei/oră pentru un program complet de lucru de 166,667 ore, în medie, pe lună.

Majorarea reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. În valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei), majorarea pe net fiind de 125 lei.

În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr de 831.382 de salariați.

De majorarea salariului de bază minim brut pe țară vor beneficia un număr de 1.759.027 salariați.

Bugetul de stat pentru 2026. Cum se împart banii

Printre instituțiile care ar putea beneficia de bugete mai mari se află Ministerul Apărării Naționale, căruia i se propune o creștere de aproximativ 20%. În 2025, ministerul a avut un buget de 36,8 miliarde de lei, iar pentru acest an se preconizează o alocare de 44 de miliarde de lei.

Ministerul Afacerilor Interne ar urma, de asemenea, să primească mai multe fonduri, cu o majorare de aproximativ 5%, de la 33 de miliarde de lei în 2025 la 34,7 miliarde în 2026.

Ministerul Agriculturii ar înregistra o ușoară creștere a bugetului, de la 25 de miliarde de lei în 2025 la aproape 26 de miliarde în acest an. Totodată, se propune o alocare suplimentară pentru Administrația Prezidențială, de la 102 milioane de lei în 2025 la 103 milioane în 2026. Serviciile secrete, inclusiv Serviciul Român de Informații, ar beneficia de creșteri. Bugetul SRI ar putea urca cu 15%, de la 4,4 miliarde de lei la 5,1 miliarde, iar Serviciul de Informații Externe ar primi o majorare mai modestă.

De asemenea, Ministerul Energiei înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale de la bugetul de anul trecut la cel pentru anul 2026, de la 4.173.056 de lei la 5.636.226 de lei. În același timp, bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție se dublează, urcând de la 3.443.550 de lei la 7.592.317 lei, în timp ce al Ministerului Public crește de la 2.150.956 de lei la 3.599.986 de lei.

În schimb, salariile profesorilor vor scădea în 2026, cu cheltuieli de personal reduse cu 1,9 miliarde lei față de 2025. Proiectul bugetului prevede doar 35,9 miliarde pentru această componentă.

Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2026 propune alocarea a 3,03% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 62 de miliarde de lei, conform proiectului publicat în dezbatere de Ministerul Finanțelor și citat de Edupedu. Comparativ cu execuția bugetară preliminată din 2025, suma este mai mare, însă rămâne sub nivelul prevăzut inițial pentru anul anterior.