Cum trăiesc românii astăzi - OMS/Europa: Fenomenele meteorologice extreme pun în pericol sănătatea şi viaţa pe „bătrânul continent”

Ileana Sandu

Principalele cauze de deces, boli şi suferinţă legate de climă rezultă din expunerea la fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente şi mai intense, inclusiv valuri de căldură, incendii de vegetaţie, inundaţii şi valuri de furtună, precum şi evenimente cu debut lent, cum ar fi seceta, avertizează Biroul Regional pentru Europa al OMS (OMS/Europa) într-un raport recent.

* Valurile de căldură afectează sănătatea şi mijloacele de trai a milioane de oameni. Într-un singur an (2022), în Regiunea Europeană a OMS, căldura extremă a făcut peste 60.000 de victime, iar până în 2050, acest număr ar putea ajunge la 120.000 de decese anual. Schimbările climatice cresc riscul valurilor de căldură, iar căldura extremă din lunile de vară devine norma, nu excepţia.

* Inundaţiile sunt cea mai frecventă formă de dezastru natural în regiunea europeană şi pot afecta atât bunăstarea fizică, cât şi pe cea mintală. Se preconizează că schimbările climatice vor duce la precipitaţii abundente mai frecvente şi mai intense, iar inundaţiile vor afecta încă 250.000-400.000 de persoane pe an, până 2080.

Căutați conținut similar? Vezi articole despre Societate și Social.

* Incendiile de vegetaţie sunt în creştere ca frecvenţă, severitate şi durată, ceea ce sporeşte nevoia de a înţelege efectele asupra sănătăţii ale expunerii. Riscul creşte în condiţii precum seceta, valurile de căldură şi în timpul vânturilor puternice. Fumul incendiilor de vegetaţie este un amestec de poluanţi atmosferici, dintre care particulele în suspensie (PM) reprezintă principala ameninţare la sănătatea publică.

Inundaţiile, în Regiunea Europeană a OMS, reprezintă aproximativ 85% din cazurile de inundaţii la nivel mondial şi au, de asemenea, cea mai mare rată a mortalităţii. Ele se numără printre cele mai mortale dezastre din lume, cu peste 5.000 de vieţi pierdute anual. Reprezintă o consecinţă a frecvenţei tot mai mari a precipitaţiilor abundente, a schimbărilor în utilizarea terenurilor în amonte şi a unei concentrări în continuă creştere a populaţiei şi a bunurilor în zonele predispuse la inundaţii.

Acest lucru este adesea exacerbat de practici inadecvate de planificare şi gestionare a inundaţiilor. Creşterea nivelului mării a crescut vulnerabilitatea la valurile de furtună şi la inundaţiile costiere aferente.

Inundaţiile sunt cea mai frecventă formă de dezastru natural în Regiunea Europeană, care a cunoscut în ultimii ani unele dintre cele mai mari revărsări de ape din istoria sa. A 10-a parte din populaţia urbană din Regiunea Europeană locuieşte în prezent în zone cu risc potenţial de inundaţii. Mai mult, se preconizează că schimbările climatice vor duce la precipitaţii abundente mai frecvente şi mai intense, ceea ce le va face de 9 ori mai probabile.

Acest lucru va creşte probabil frecvenţa şi intensitatea inundaţiilor , inclusiv a celor cauzate de topirea gheţarilor. Fără politici adecvate, se preconizează că inundaţiile râurilor vor afecta cu 250.000-400.000 de persoane mai mult, pe an, în Regiunea Europeană, până în 2080, dublând numărul acestora din perioada 1961-1990. Populaţiile cele mai grav afectate vor fi cele din Europa Centrală şi Insulele Britanice. Creşterea nivelului mării şi valurile de furtună de coastă vor afecta cu câteva milioane de persoane în plus, în special în nordul şi vestul Europei, până în 2080.

Valurile de căldură

Regiunea europeană a OMS este „cea mai fierbinte” dintre cele şase regiuni ale OMS, temperaturile crescând cu aproximativ dublul ratei medii globale. Cei mai călduroşi trei ani s-au înregistrat, toţi, din 2020, iar cei mai călduroşi 10 ani – din 2007.

Stresul termic este principala cauză a deceselor legate de climă în Regiune. În ultimii 20 de ani, s-a înregistrat o creştere cu 30% a mortalităţii legate de căldură, estimându-se că numărul acestora a crescut în aproape toate ţările din Regiune unde există monitorizare. În ultimii 30 de ani, orele cu risc de stres termic pentru activitatea fizică s-au extins dincolo de cele mai fierbinţi perioade ale zilei. Această schimbare poate duce la o reducere a activităţii fizice generale, ceea ce, la rândul său, poate creşte riscul de boli netransmisibile.

Se preconizează că frecvenţa, intensitatea şi durata valurilor de căldură, precum şi a altor fenomene meteorologice extreme, vor creşte în următoarele decenii, fapt ce necesită ca indivizii şi comunităţile să înţeleagă riscurile şi cum să fie pregătite, iar sistemele de sănătate şi societăţile să se adapteze la schimbările climatice.

Incendiile de vegetaţie sunt în creştere în întreaga lume ca frecvenţă, severitate şi durată, ceea ce sporeşte nevoia de a înţelege efectele asupra sănătăţii ale expunerii la incendiile de vegetaţie. Riscul incendiilor de vegetaţie creşte în condiţii extreme, cum ar fi seceta, valurile de căldură şi în timpul vânturilor puternice.

Fumul incendiilor de vegetaţie este un amestec de poluanţi atmosferici periculoşi, cum ar fi PM 2,5 , NO 2 , ozon, hidrocarburi aromatice sau plumb. Pe lângă contaminarea aerului cu poluanţi toxici, incendiile de vegetaţie au simultan şi un impact asupra climei, prin eliberarea în atmosferă a unor cantităţi mari de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră.

Având în vedere schimbările climatice care duc la temperaturi mai ridicate, precum şi la urbanizarea tot mai mare a zonelor rurale, sezonul incendiilor începe mai devreme şi se termină mai târziu. Incendiile de vegetaţie devin din ce în ce mai problematice în ceea ce priveşte suprafaţa incendiată, durata şi intensitatea acestora şi pot perturba transporturile, comunicaţiile, alimentarea cu apă şi serviciile de energie electrică şi gaze.

Efectele negative ale fenomenelor meteorologice extreme asupra sănătăţii pot fi în mare măsură prevenite prin bune practici de sănătate publică.

Biroul Regional pentru Europa al OMS (OMS/Europa) este unul dintre cele şase birouri regionale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, deservind 53 de state membre de la Atlantic la Pacific, cu sediul principal în Copenhaga, Danemarca. Acesta coordonează politicile de sănătate publică, monitorizează sistemele sanitare şi gestionează urgenţe, fiind condus de dr. Hans Kluge.

Citește și