Lucruri interesante de aflat - Când sunt Rusaliile în 2026. În ce zi pică, ce sărbătorim și de ce trebuie respectate obiceiurile

În 2026, Rusaliile au loc la începutul lunii iunie. Iată în ce zi pică Rusaliile, ce se sărbătorește și ce obiceiuri trebuie respectate.

În ce zi pică Rusaliile în 2026

Rusaliile sau „Pogorârea Sfântului Duh” se sărbătoresc întotdeauna la 50 de zile după Învierea Domnului. În 2026, Paștele ortodox este sărbătorit pe 12 aprilie.

Duminica Rusaliilor pică pe 31 mai 2026, iar a doua zi de Rusalii pică luni, pe 1 iunie 2026.

Interesați de subiectele Diverse? Citiți mai mult aici.

Ambele zile de Rusalii sunt nelucrătoare în România, așa că angajații au parte de un weekend prelungit la finalul lunii mai și începutul lunii iunie.

Ce se sărbătorește de Rusalii

Rusaliile, care mai sunt numite și „Pogorârea Sfântului Duh” sau „Cincizecimea” este sărbătorirea venirii Sfântului Duh.

Cuvântul „Cincizecime” provine de la faptul că sărbătoarea are loc întotdeauna la 50 de zile după Paște.

De Cincizecime, creștinii sărbătoresc venirea Sfântului Duh, pe care Iisus le-a promis-o ucenicilor săi.

Evenimentul a avut loc cu zece zile înainte, la Înălțare, când Iisus s-a întors la cer și ucenicii L-au văzut pe pământ pentru ultima dată. Înălțarea este comemorată și astăzi de Biserica creștină și are loc la 40 de zile după Duminica Paștelui.

Cincizecimea este, de asemenea, amintită ca ziua de naștere a Bisericii, deoarece prin puterea Sfântului Duh ucenicii au început să răspândească mesajul creștinismului. Biblia consemnează că peste 3.000 de persoane au fost botezate în această zi.

Rusaliile oferă creștinilor ocazia de a reflecta asupra darurilor Sfântului Duh. Când Cincizecimea este sărbătorită în biserici, simbolurile care reprezintă Sfântul Duh (cum ar fi focul) sunt evocate prin vorbe și cântece și sunt afișate.

Semnificația Rusaliilor

Rusaliile reprezintă o sărbătoare creștină care celebrează venirea Sfântului Duh la 50 de zile după Paște.

Inițial, Cincizecimea era o sărbătoare evreiască care avea loc la 50 de zile după Paște (Paștele evreiesc). Una dintre cele trei mari sărbători ale anului evreiesc, aceasta celebra mulțumirea pentru recoltele obținute. Totuși, pentru creștini, Cincizecimea are un înțeles complet diferit.

Înainte ca Iisus să fie răstignit, El le-a spus ucenicilor că Sfântul Duh va veni după El:

„Și Eu voi ruga pe Tatăl și El vă va da un alt Mângâietor, care să fie cu voi pentru totdeauna — Duhul Adevărului. Lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede și nu-L cunoaște. Dar voi-L cunoașteți, căci El locuiește cu voi și va fi în voi. Nu vă voi lăsa orfani; Eu voi veni la voi.” (Ioan 14:16–18)

Și la 40 de zile după Învierea lui Iisus (la 10 zile după Înălțarea Sa la cer), această făgăduință s-a împlinit, când Petru și Biserica timpurie se aflau la Ierusalim pentru Cincizecime:

„Când a venit ziua Cincizecimii, erau cu toții împreună într-un singur loc. Deodată s-a auzit din cer un vuiet, ca de vânt puternic, care umplu toată casa unde stăteau. Au văzut niște limbi ca de foc care se despărțeau și se așezau pe fiecare dintre ei. Toți au fost plini de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.” (Faptele Apostolilor 2:1–4)

Cincizecimea este imediat după Paște, ca importanț. De exemplu, în România, astăzi, există doar trei ocazii când observarea unei sărbători naționale se întinde pe două zile: Crăciunul (25 și 26 decembrie), Paștele (duminică și luni) și Rusaliile (duminică și luni).

Obiceiuri și tradiții

La 50 de zile de la Învierea Mântuitorului se sărbătoresc Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt. În tradiția populară, de Rusalii se spune că cei care nu respectă această zi pot avea de-a face cu Ielele, care provoacă așa-numita boală „luatul din Rusalii”.

Pe vremuri, oamenii se protejau purtând la ei anumite plante precum leuștean, care se credea că îi apără de spiritele rele.

Există multe obiceiuri și tradiții de Rusalii, care diferă de la o zonă la alta.

În Oltenia, de Rusalii, oamenii merg la biserică cu frunze de nuc, care sunt sfințite și apoi puse la icoane sau la tocul ușii. Acestea au rolul de a apăra casa de spiritele rele.

Tot în această zi, femeile merg la cimitir și așază pe mormintele celor dragi coșuri pline cu mâncare pregătită pentru pomană.

Un alt obicei specific zonei este Călușul, un dans tămăduitor care are loc doar de Rusalii.

În Ardeal, tradițiile de Rusalii sunt diferite. Aici are loc obiceiul „împănatul boului”, care constă în împodobirea unui bou cu flori și plimbarea acestuia pe ulițele satului.

Preotul sfințește alaiul atunci când ajunge în fața bisericii, după care animalul este eliberat.

Tot în Ardeal există și obiceiul „udatului nevestelor”, practicat în a doua zi de Rusalii, pentru ca acestea să fie sănătoase și frumoase tot restul anului.

Printre obiceiuri se numără împodobirea caselor cu ramuri sfințite de nuc, tei, plop sau stejar. Acestea au rolul de a alunga bolile și spiritele rele. Ramurile trebuie sfințite anterior la Biserică.

Un alt obicei este ungerea ușilor caselor cu usturoi pentru a proteja locuințele de toate relele.

În multe sate, în a doua zi de Rusalii, există tradiția spălatului pe picioare pentru noroc tot anul.

Printre superstiții se numără faptul că nu este bine să te cerți de Rusalii sau să călătorești departe de casă. De asemenea, nu se face curățenie în casă sau în curte, nu se merge lângă fântâni sau păduri și nici nu trebuie să înoți, pentru că există pericolul de înec, din cauza Ielelor.

Totodată, în sâmbăta dinainte Rusaliilor se sărbătoresc Moșii de Vară, când oamenii împart pomană, inclusiv vase de lut și mâncăruri precum colaci, colivă, vin, cireșe și alte preparate.

Sărbătorea Rusaliilor este un prilej important pentru a ne aminti de obiceiuri și tradiții, pentru a participa la slujba specială și pentru a petrece timp alături de cei dragi.