Progrese în medicină - Românii își subestimează riscul cardiovascular

Poza pentru articolul Românii își subestimează riscul cardiovascular

Medicina: Descoperirea sau alerta sanitară necesită explicații de la specialiști.

Essențial: Contextul sanitar și sfaturi utile de la specialiști.

Cei mai vulnerabili pacienți nu sunt cei diagnosticați, ci cei care cred că sunt sănătoși și îşi subevaluează riscul, potrivit unei cercetări realizate pe datele a peste 15.00 de utilizatori ai aplicației de sănătate Dahna. Datele arată că un număr semnificativ de români își subestimează grav riscul cardiovascular, chiar și în prezența unor valori critice, de exemplu: persoane de 30–40 de ani cu hipertensiune netratată, persoane sub tratament care rămân în „zona roşie” (170–175 mmHg) fără ajustări terapeutice, persoane cu valori crescute ale glicemiei și hemoglobinei glicozilate care nu se stiu ca având diabet.

Unul dintre cele mai puternice semnale de alarmă vine din rândul tinerilor. Raportul arată tineri de 21 de ani cu indicatori metabolici de seniori, diabet necunoscut şi obezitate la persoane de 20-40 de ani, sedentarism şi lipsă totală a monitorizării stilului de viață în cazuri de risc extrem. Concluzia este că bolile cardiovasculare nu mai sunt o problemă a vârstei înaintate.

„Aceste profiluri tind să devină tot mai frecvente. Cea mai mare problemă nu este boala în sine, ci iluzia de siguranță că sunt tineri și nu pot fi bolnavi”, spune dr. Gabriel Tatu Chitoiu, medic cardiolog co-fondator al aplicației și al companiei Cardioscience.

Raportul Dahna 2025–2026 arată că una din cinci persoane cu tensiune arterială crescută nu urmează tratament. De asemenea, identifică obezitatea drept cel mai puternic factor de risc ignorat. Sedentarismul creşte cu peste 20% riscul de obezitate și sindrom metabolic, iar fumatul adaugă zece ani de îmbătrânire arterială înainte de vârsta de 45 de ani și rămâne factorul care „anulează” orice alt progres. Stilul de viață poate arde 30 de ani de sănătate în doar un deceniu.

„Fiecare unitate de tensiune arterială redusă şi fiecare kilogram pierdut nu sunt cifre. Sunt vieți salvate înainte de infarct, nu după. Una dintre cele mai dure concluzii ale raportului este că medicația singură nu salvează vieți. Mii de pacienți aflați sub tratament rămân în zona de risc, dacă nu își monitorizează constant boala și nu primesc tratament. Raportul Dahna 2025–2026 nu este doar o analiză, ci un semnal de alarmă pentru intervenție în sănătatea publică.” spune Daniela Tatu Chițoiu co-fondatoarea aplicației și coordonatoarea proiectului Dahna.

Analiza Dahna confirmă că riscul cardiovascular este exponențial atunci când factorii se combină: obezitatea crește riscul de hipertensiune de aproape trei ori, fumatul dublează riscul cardiovascular, colesterolul LDL ridicat creşte riscul de peste două ori.

Un singur factor bun nu compensează restul riscurilor. Există pacienți cu colesterol normal, care au risc cardiovascular extrem din cauza combinației dintre vârstă, fumat şi tensiune arterială. Ideea „Fac sport, deci sunt protejat” este parțial falsă. Activitatea fizică este foarte importantă, reduce riscul, dar nu îl elimină în absența controlului tensiunii, glicemiei și colesterolului.

Constatările Raportului Dahna 2025–2026 despre „zona de umbră” a românilor care își subestimează riscul, se văd în oglindă în datele oficiale: România are a doua cea mai mare rată standardizată de mortalitate prin boli ale sistemului circulator din UE (787/100.000 în 2023, față de 313/100.000 media UE – Eurostat).

„Baza de date Dahna (2025-2026) confirmă o valoare predictivă ridicată pentru riscul cardiovascular la nivel național. Deși există un „deficit de alfabetizare biometrică” vizibil prin numărul mare de utilizatori care raportează valori de 0 la HbA1c, colesterol sau creatinină, corelațiile dintre Greutate, Tensiune A și Scorul CVD sunt consistente și valide statistic. Aceste date (e drept, autoraportate) demonstrează că viitorul sustenabilității sistemului de sănătate depinde de capacitatea de a adresa „zona de umbră” a pacienților nediagnosticați, identificați astăzi și prin datele Dahna.” afirmă dr. Gabriel Tatu Chitoiu, medic cardiolog co-fondator al aplicației și al companiei Cardioscience.

Dahna este o aplicație gratuită de automonitorizare a sănătății cardio-metabolico-renale, care transformă datele individuale în intervenții personalizate de stil de viață, conform ghidurilor medicale actuale. Aplicația este disponibilă pe Android şi iOS. Peste 40.000 de persoane au utilizat până acum aplicația companiei Cardioscience.

Tranzactionati FOREX? Ati putea castiga mai mult si elimina riscurile cu ajutorul RobotFX!


BluAZ vă oferă cele mai recente știri pozitive din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.

Mai multe știri actualizate zilnic pe BluAZ.

Trimiteți un comentariu

Puteti adauga o completare a acestei stiti ori comentariul dumneavoastra, dar va rugam sa folositi un limbaj decent si sa un mesaj la subiect.

Mai nouă Mai veche