Progrese în medicină - Studiu: Sărbătorile amplifică incidența comportamentelor nesănătoase

Sărbătorile activează comportamentele nesănătoase existente deja, funcționând ca un catalizator al presiunilor acumulate, arată un studiu al CREDU – Centru de Cercetare, Educație și Comunicare pentru Sănătate Publică.

Cercetarea, realizată cu participarea a 1.200 de persoane și a 20 de medici și specialiști, a documentat un lanț predictibil: Presiune → Epuizare → Compensare → Repetiție → Normalizare → Cronicizare. Sărbătorile introduc simultan trei dintre acești factori, deodată: presiunea socială și de apartenență („ca tot omul, de Paște”), epuizarea de final de ciclu și lipsa rutinei care, în cercetare, apare ca unul dintre cei mai subestimaiți factori de risc.

Rezultatul este ceea ce CREDU definește drept „pluri-compensare de sărbători”: mai puțină mișcare, mai mult mâncat emoțional; mai puțină liniște, mai multe ecrane; mai mult alcool, mai puțin somn. Fiecare în parte pare inofensiv. În cumul, reflectă exact media de 4,1 comportamente cu risc per român, documentată de cercetare.

Interesați de subiectele Medicina, Sanatate, Eveniment și Vox patientis? Citiți mai mult aici.

Medicii și psihologii intervievați de CREDU descriu un fenomen recurent: după perioadele de sărbători, consultațiile legate de comportamente cu risc cresc vizibil, un mecanism predictibil, cu rădăcini în dinamicile emoționale pe care sărbătorile le activează, nu neaparat le creează.

„Pacienții ajung în cabinet nu pentru comportamentul în sine, ci pentru efectele lui: oboseală cronică, anxietate, relații afectate. Perioadele de sărbători intensifică tot ce era deja prezent. Consumul de alcool este normalizat cultural, mâncatul excesiv este celebrat, statul pe ecran este acceptat ca relaxare. În realitate, toate acestea funcționează ca mecanisme de reglare emoțională: reduc disconfortul pe moment, dar nu rezolvă nimic. Și când presiunea revine și revine întotdeauna, comportamentul revine cu ea”, a explicat Ortansa Mărgărit, Psihoterapeut.

Literatura de specialitate confirmă și ea ceea ce medicii observă clinic: perioadele de sărbători combină trei factori care favorizează comportamentele compensatorii: ruptura de rutină, creșterea interacțiunilor sociale cu potențial conflictual și presiunea performanței emoționale („trebuie să fiu fericit, relaxat, prezent”). Această combinatie activează exact Umbrele documentate de CREDU: tensiunea neexprimată, presiunea socială, singurătatea în mijlocul multor oameni și epuizarea de final de ciclu. „Masa de Paște este momentul în care „migrarea compensării” devine cel mai vizibilă. Stresul acumulat își caută o supapă rapidă, iar contextul social o legitimează. Ceea ce vedem în cabinet în săptămânile următoare este efectul cumulat al unor alegeri care, în momentul în care au fost făcute, păreau complet normale,” a afirmat dr. Daciana Toma, Medic Primar Medicină de Familie.

Cercetarea identifică șapte factori emoționali de fond (numiți “Umbre”) care stau la baza comportamentelor nesănătoase: tensiunea neexprimată, anxietatea de fond, singurătatea, presiunea socială, plictiseala, epuizarea cronică și durerea emoțională nerezolvată. Sărbătorile nu aduc “Umbre” noi, ci le activează simultan pe cele existente, în condiții de presiune socială maximă și lipsă de rutină.

CREDU răspunde acestei realități prin programul național Alegeri pentru Sănătate (alegeripentrusanatate.ro) și instrumentul de educare ROA – Reglajul obiceiurilor nesanatoase prin alegeri. Pornind de la întrebarea „ce nevoie reală acoperă acest obicei?”, ROA arată ce putem pune concret în loc – prin pași mici, fără interdicții și fără judecată: Somnul · Liniștea · Mișcarea · Mâncarea reală · Conexiunea autentică. Mesajul pentru această perioadă este deliberat simplu: Paștele nu trebuie să fie un moment de interdicție, ci unul de introspectie.