Ultima oră în politică - Radiografia revoltei: aproape 40% dintre români vor schimbarea sistemului politic „prin orice mijloace”

Un sondaj recent arată o realitate neliniștitoare: aproape 40% dintre români ar accepta schimbarea sistemului politic indiferent de mijloace. Sociologul Ioan Hosu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de unde vine această radicalizare și ce riscuri ascunde ea.

39,2% dintre români consideră că sistemul politic din România trebuie înlocuit complet, indiferent de mijloace. Alți 29,9% cer schimbări profunde, dar prin mijloace democratice, se arată într-un sondaj realizat de Agenția de Rating Politic (ARP) înainte de sărbătorile pascale.

Căutați conținut similar? Vezi articole despre Politica, Guvern, Decizii publice, romani și politic.

Sondajul relevă că 70,5% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, față de 21,2% care văd o direcție bună. Pesimismul traversează toate segmentele demografice, cu vârfuri la votanții AUR (88,4%), SOS (71,1%) și PSD (56,8%).

„Barometrul Poll/Int România, valul Aprilie 2026, realizat de ARP, arată că România este într-un punct de stres social și politic ridicat, asemănător cu momentul 2024-2025. România este, pe fond, în același loc”, se arată în preambulul sondajului.

Barometrul indică o preocupare majoră față de prețuri și situația materială, dar și o nemulțumire largă față de direcția generală a țării. Tema schimbării sistemului politic rămâne dominantă, cu aproape 40% dorind o schimbare în orice condiții.

„Majoritatea românilor se simt afectați puternic de creșterile de prețuri și se tem de un impact al războiul din Iran asupra prețurilor și de o criză a carburanților, mai mult decât se tem de extinderea războiului. „Rezervorul” de nemulțumire socială și politică pentru o mișcare politică populistă este plin. Este un fond care încurajează scepticismul față de politici publice și față de guvernare”, arată realizatorii sondajului.

Sociologul Ioan Hosu, profesor la FSPAC, în cadrul Universității Babeș-Bolyai, a explicat pentru „Adevărul” semnificația acestui sondaj.

Sociologul Ioan Hosu explică acest fenomen prin acumularea unor frustrări sociale, economice și politice care au depășit un prag critic. „În continuare sunt bazine electorale care așteaptă o schimbare, cum să zic, radicală a sistemului. Despre asta e vorba”, afirmă acesta, subliniind că nu este un fenomen nou, dar care s-a amplificat în ultimii ani.

„Cred că în continuare lumea trăiește în povestea asta a schimbărilor radicale”

Potrivit sociologului, există o „poveste” colectivă în care o parte semnificativă a populației continuă să creadă: ideea că o schimbare radicală ar putea rezolva rapid problemele sistemice ale României. „Există în continuare așteptări că o să vină și momentul schimbărilor radicale”, spune Hosu, adăugând că exemple externe sunt frecvent invocate pentru a alimenta această percepție. „Probabil, ceea ce s-a întâmplat în Ungaria e un exemplu în direcția asta. Sigur, oamenii de acolo s-au dus ușor într-o altă direcție, nu radical într-o altă direcție, dar s-au pus în direcția reformării sistemului politic.”

Această dorință de schimbare nu este însă neapărat fundamentată pe un proiect coerent, ci mai degrabă pe o stare de nemulțumire generalizată. „Cred că în continuare lumea trăiește în povestea asta a schimbărilor radicale”, explică sociologul, sugerând că este vorba mai degrabă despre o reacție emoțională decât despre o opțiune rațională clar definită.

Un factor important în această radicalizare este contextul internațional recent. „Era Trump și ciclul electoral din superanul electoral 2024 a deschis genul acesta de apetit pentru soluții radicale”, afirmă Hosu. În opinia sa, acest tip de discurs politic a legitimat ideea că schimbările bruște și drastice sunt nu doar posibile, ci și necesare.

„Economia joacă un rol central”

Pe plan intern, însă, explicațiile sunt și mai concrete. Economia joacă un rol central în această schimbare de mentalitate. „Probabil oamenii se referă mult mai mult la aspectele ce țin de economie, pentru că lucrurile aici s-au degradat și au devenit periculoase”, spune sociologul. El indică drept punct de inflexiune perioada pandemiei, care a generat transformări majore în piața muncii și în structura economică.

„Lucrurile s-au degradat și au devenit periculoase începând cu pandemia, cu statul acasă, cu reconfigurarea locului de muncă”, explică Hosu. Mai mult, anumite sectoare nu și-au revenit complet: „anumite industrii pe care nu le mai vedem la volumele de dinainte de 2000-2001, turism, anumite zone de servicii, anumite zone din construcții”.

Sondaj: Peste 30% dintre români se opun dislocării de echipamente militare americane în România. Votanții AUR și SOS resping masiv decizia

Această insecuritate economică este amplificată de indicatori concreți care afectează viața de zi cu zi: „Asta vine, de asemenea, cu inflație în jur de 10%, cu șomaj care în anumite zone începe să devină problematic”. În acest context, nemulțumirea nu mai este doar politică, ci devine una existențială.

Nu este de mirare, așadar, că 70% dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită. Pentru Hosu, această percepție este rezultatul unui cumul de factori: „contextul intern nu e strălucit, iar nici factorii macro nu ne ajută”. La acestea se adaugă tensiunile geopolitice: „războiul din Ucraina și agresivitatea Rusiei nu ajută”.

În același timp, lipsa de coerență și conflictul permanent din interiorul clasei politice alimentează neîncrederea. „Nu se vede nicio îmbunătățire a proceselor decizionale, toate sunt tensionate și toate sunt duse până la limita suportabilității publice”, spune sociologul. Disputele din coaliția de guvernare contribuie la percepția generală de haos și lipsă de direcție.

Această stare de incertitudine se traduce într-o concluzie simplă pentru mulți cetățeni: „trebuie schimbat tot”. Chiar dacă implicațiile unei astfel de schimbări nu sunt clare. „Chiar dacă, sigur, pentru unii asta înseamnă libertăți suprimate sau limitate, contează mai puțin, văd. Importanța este să se schimbe”, avertizează Hosu.

Un alt element important este apropierea unui nou ciclu electoral. „Suntem în 2026 și peste un an, în 2027, deja vom intra într-o logică pre-electorală”, explică sociologul. În acest context, discursurile politice tind să devină mai radicale, pentru a răspunde cererii din societate.

„Dacă lumea asta vrea să audă, asta trebuie să le dăm”

„Unii dintre actorii politici la asta se uită, la datele din sondaje. Dacă lumea asta vrea să audă, asta trebuie să le dăm”, spune Hosu. Cu alte cuvinte, există riscul ca politicienii să alimenteze și mai mult aceste tendințe radicale, în loc să le tempereze.

În acest peisaj, ascensiunea unor partide care se prezintă drept alternative la sistemul actual devine explicabilă. „Promisiunea celor din AUR este exact aceasta: noi suntem alternativa la actualul sistem”, afirmă sociologul. El subliniază că această promisiune nu a fost încă testată la guvernare, ceea ce îi menține atractivitatea.

„Promisiunea asta încă nu a trecut testul unei guvernări și prin urmare n-au schimbat-o încă, nefiind epuizată ca potențial de atracție”, explică Hosu. În lipsa unei dezamăgiri concrete, electoratul continuă să investească speranță în această alternativă.

Pe de altă parte, partidele mainstream par incapabile să răspundă acestor semnale. „Eu cred că în continuare există o incapacitate de a înțelege”, spune sociologul. Chiar și acolo unde există o înțelegere teoretică a problemelor, implementarea soluțiilor este blocată de constrângeri administrative și politice.

Sondaj. Cum privesc românii conflictul din Iran: câți sunt de acord ca avioanele SUA să folosească bazele din România

„Există o incapacitate de a regândi și de a putea oferi, într-un orizont de timp rezonabil, siguranța că lucrurile măcar se stabilizează și devin predictibile”, subliniază Hosu. Lipsa de predictibilitate este, în opinia sa, unul dintre principalii factori care alimentează neîncrederea.

În final, problema centrală rămâne una de încredere. „Avem încredere că există un proiect de guvernare în care ne putem baza? Oamenii au răspuns ‘Nu!’”, concluzionează sociologul. Această lipsă de încredere generalizată este motorul principal al dorinței de schimbare radicală.

„E vorba și despre faptul că a trecut luna de miere, adică cele 9-10 luni pe care electoratul le-a acordat politicienilor aflați la putere. Deja oamenii se așteaptă să vadă schimbări în bine. Dar nu numai la noi, am văzut și în Statele Unite, cam după un an, un an și ceva, deja încep să apară erodări”, arată sociologul.

Astfel, procentul de 40% nu reflectă doar o opțiune politică, ci o stare de spirit: o combinație de frustrare, nesiguranță și lipsă de perspectivă. Iar dacă aceste tendințe vor continua, România riscă să intre într-o zonă în care dorința de schimbare „cu orice preț” ar putea deveni dominantă – cu consecințe greu de anticipat.

Cum a fost realizat sondajul

Este vorba despre un sondaj de tip omnibus construit pentru a fi reprezentativ pentru opiniile tuturor românilor. Sondajul a fost realizat prin interviuri administrate în panel online (CAWI). Este vorba despre 1.187 de interviuri cu populație 18+, reprezentativă pentru România, durata: 1-10 Aprilie 2026.

Metodologia de realizare, spun oficialii ARP a fost: panel online, opt-in, cu ponderare two-phase weighting, pe variabilele vârstă, sex, educație, mediu de rezidență, regiune, utilizare internet, vot anterior – conform datelor oficiale INS și AEP. Eroare statistică: 2,8%.