Diverse: Această informație utilă pune în lumină aspecte mai puțin cunoscute.
Sinteză: Articolul oferă informații utile și interesante pe diverse subiecte.
aPacientul a fost tratat şi externat. La unitatatea sanitară au mai fost înregistrate câteva suspiciuni de boală de-a lungul timpului, însă acestea au fost infirmate.
Specialistul atrage însă atenţia că hantavirusurile, atunci când sunt prezente, pot da forme foarte agresive de boală.
„Este un virus care determină boli care poartă denumirea de zoonoze. Este vorba despre un virus care se transmite de la animale la om, în speţă de la rozătoare, în cazul hantavirusurilor, de la rozătoare la om, prin intermediul dejecţiilor lor care se aerosolizează şi pe care omul le inhalează, în anumite condiţii, deci nu este facil de luat de undeva. Este vorba despre oamenii care au contact cu zone frecventate mult de rozătoare, sunt oameni care fac curat în magazii, unde sunt mulţi şoareci, şobolani, şi care îşi lasă şi dejecţiile pe unde umblă şi acestea se aerosolizează şi în momentul în care vânturi tot într-o magazie există acest risc de a inhala, în condiţiile în care nu te păzeşti, acesta este riscul. Asta nu înseamnă că toate rozătoarele sunt infectate”.
Vreți să citiți și alte articole despre Diverse și Sanatate?
România, pe harta bolii
Medicul precieaă că și în România au existat cazuri, dar au fost puține.
„Există anumite zone în Europa în care lucrurile sunt mai frecvente, şi România este pe harta de hantavirusuri, dar cu un număr foarte mic de cazuri. Sunt sporadice, nu putem spune că este o problemă de sănătate publică în niciun caz, în România, cel puţin până acum. Şi în spitalul nostru a fost cu foarte mult timp în urmă un caz care a fost testat pozitiv, au mai fost suspiciuni pe care le-am testat de-a lungul timpului dar niciunul nu s-a dovedit a fi pozitiv, este vorba despre cazuri absolut rarisime”, a explicat medicul.
Două forme de boală
Hantavirusurile pot da însă forme agresive de boală. Sunt două forme de boală, spune medicul. Într-una poate fi prezentă pneumonia interstiţială şi în cealaltă sindrom hemoragic şi insuficienţă renală. Aceasta din urmă este o formă mai gravă, cu grad de mortalitate ridicat.
„Sunt nişte virusuri care sunt destul de agresive şi care pot determina cam două tipuri de forme de boală, una mai uşoară, pneumonie interstiţială, care evoluează ca orice pnaumonie, cu aspectul acesta iniţial pseudogripal, după aceea eventual se poate agrava, mai este o boală care evoluează cu insuficienţă renală şi sindrom hemoragic, boală hemoragică şi cu afectare renală, asta este mai gravă şi, neexistând un tratament etiologic în majoritatea cazurilor de infecţii virale, nu există un tratament direct, evoluţia depinde de reacţia individuală şi de tratamentul suportiv pe care îl putem administra. Nu este vorba de un risc iminent pentru noi, se face deratizare în instituţiile publice, fac şi oamenii acasă. Nu ar trebui să privim lucrurile cu nimic diferit faţă de tot ce facem până acum”, a declarat pentru News.ro Prof. Univ. Dr. Simin Aysel-Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase şi Tropicale Victor Babeş din Capitală.
Infecțiile sunt documentate
În România, infecțiile cu hantavirus sunt documentate, însă rămân insuficient explorate. Conform datelor raportate de INSP, sunt înregistrate anual doar câteva cazuri, caracterul lor sporadic contribuind la o vizibilitate limitată în practica clinică și la riscul unei subdiagnosticări.
„Cercetările realizate în cadrul unor instituții precum Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, precum și în mediul universitar, inclusiv la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași, indică necesitatea consolidării infrastructurii de diagnostic, a corelării datelor epidemiologice și a dezvoltării unor programe de cercetare interdisciplinare”, a transmis și Autoritatea Națională pentru Cercetare - România.
În ultimii ani, schimbările climatice, mobilitatea crescută și modificările în relația dintre om și mediu au început să influențeze tot mai vizibil apariția și distribuția bolilor infecțioase.
În acest context, agenți patogeni considerați până de curând rari devin relevanți pentru agenda de cercetare, iar studiul bolilor emergente și zoonotice capătă o importanță directă pentru capacitatea sistemelor de sănătate de a răspunde la riscuri noi.
V-ati saturat de stiri negative? Trebuie sa cititi stirile de pe BluAZ!
BluAZ vă oferă cele mai recente știri pozitive din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe BluAZ.