Eveniment cultural de actualitate - „Cotidianul lui Rațiu a contat enorm de mult la formarea jurnalismului”. INTERVIU Cristian Pârvulescu

Politologul Cristian Pârvulescu a scris pentru Cotidianul pe parcursul a zece ani de zile. Astăzi, la 35 de ani de la lansare, ne povestește care a fost impactul ziarului la acel moment și ce a simbolizat apariția sa.

Cum era ziarul văzut atunci? Cum au fost începuturile, având în vedere că a venit în urma căderii regimului? Cum vi s-a părut că erau abordate subiectele și cât a contribuit Cotidianul de atunci la formarea jurnalismului?

Enorm de mult. În primul rând, pentru că era un ziar susținut de un finanțator care avea experiență occidentală, a presei engleze și și-a dorit să creeze un ziar pe tip britanic. De la calitatea ziarului, hârtie și tipul de articole, până la mesaje.

Mesajele au fost întotdeauna, cu excepția unei perioade când era doar online, au fost mesaje pro-occidentale.

Vreți să citiți și alte articole despre Cultura, Arta, enorm, Cotidianul și formarea?

Nu am participat chiar de la început, chiar prin moment, dar de la mijlocul anilor 90 am început să public la Cotidianul. Și am continuat să public, cred că încă aproape 10 ani de zile, câteva zeci de articole pe care le-am publicat de-a lungul timpului.

Care erau subiectele abordate la acel moment? Era direcția aceasta pro-occidentală?

Absolut, total pro-occidentală. Pentru că asta s-a dorit, s-a dorit o presă de calitate în România, iar având în vedere orientarea pro-occidentală a finanțatorului, a domnului Rațiu, evident că această linie a fost cea care a fost exprimată de jurnaliști foarte buni și jurnaliști de opinie, ca Tia Șerbănescu, Octavian Paler…Sunt zeci de jurnaliști care au trecut prin redacția Cotidianul și care apoi au mers spre alte direcții.

Pentru că dacă ne gândim la Cotidianul versus Evenimentul Zilei, un ziar care apare în aceeași perioadă, Evenimentul Zilei miza mult mai mult pe spectaculos decât miza Cotidianul. Din acest punct de vedere, nu a reușit să atragă un public extraordinar de larg, dar a atras un public care era pro-occidental și liberal, iar această contribuție a fost foarte importantă și a fost constant pe această linie.

Vă aduceți aminte care a fost primul articol pe care l-ați publicat în Cotidianul?

Se numește „Splendida izolare” și este legat de alegerile înainte alegerilor din 2000.

A fost perioada în care am discutat foarte mult despre modul în care se făcea politică în România, despre alegeri, despre votul uninominal. Era perioada în care eram și președinte la Pro Democrația și atunci exprimam și aceste lucruri, dar în principiu, era vorba despre analize ale sondajelor de opinie și alegerilor politice românești.

Ce așteptări aveți de la noul Cotidian?

Așteptarea mea este ca după relansare, Cotidianul să devină mult mai coerent în susținerea democrației liberale și a liniei pro-europene.

Și am grijă la termenii „pro-occidental” mai puțin. Se folosește mult acum „pro-occidental” pentru a integra și Statele Unite ale Americii în acest Occident. Dar, din punctul meu de vedere, Trumpismul nu este chiar o formă de democrație, ci o formă de autoritarism și foarte riscantă, care nu numai că blochează Statele Unite ale Americii, dar creează foarte multe probleme și în Europa, inclusiv în România.

Deci, din punctul meu de vedere, România ar trebui să-și întărească vocația europeană. Avem un moment foarte dificil, în care atacurile împotriva identității europene și liberale sunt puternice, în numele unor așa-zise tradiții.

Dar tradiția românească este liberală. România s-a născut prin Revoluția lui Tudor Vladimirescu, care a fost liberală, și întreaga noastră tradiție este liberală. Conservatorismul s-a născut în România ca o reacție la liberalism, mai târziu, undeva în anii ’30 ai secolului al XIX-lea. Această linie pro-occidentală, care este o linie ce străbate istoria modernă a României, trebuie să fie în continuare explicată.

Iar rolul presei este de a ajuta cetățenii să înțeleagă acest lucru și, mai ales, să scape din capcana îngrozitoare a manipulării care se desfășoară pe rețelele sociale.

Va fi foarte greu să fie recâștigați cei care au părăsit presa pentru rețelele sociale, dar o informare de calitate este întotdeauna bună. Și orice s-ar întâmpla, vedem asta peste tot în lume, presa rămâne în continuare un reper al calității.

Ori, în momentul în care informația este de calitate, se bazează pe surse, este credibilă și mai ales rezistă oricărei analize privind manipularea, ea se impune. Și cred că noua linie a Cotidianului va contribui la crearea unui climat social și societal în România mult mai echilibrat.

Cum vedeți dumneavoastră presa de acum versus presa de la momentul respectiv? Momentul respectiv fiind unul de răscruce, nevoia de reinventare. Acum, de asemenea, trecem prin perioade grele și, există acest pericol al rețelelor sociale, oamenii care nu mai au încredere în ziare, informația care se transmite foarte repede. Cum vedeți dumneavoastră comparația între ce făcea presa atunci și ce face presa acum?

Este clar că ne referim la o perioadă care era anterioară exploziei Internetului. Internetul în România, înaintea rețelelor sociale, site-urile de presă au contribuit la diminuarea influenței presei scrise, în principal a presei tipărite, cu un efect direct asupra calității dezbaterii politice din România. Pentru că atunci când „TikTok-izăm” informația, ea se reduce la câteva propoziții.

Evident că atunci presa era mult mai puternică, poziția jurnalismului era foarte influentă. Pentru grupul căruia i se adresa, unii reușeau să se adreseze unor grupuri mai mari, alții unor grupuri mai mici dar, cu siguranță, punctul său de vedere era foarte important și structura opiniile. Acum, jurnaliștii au tentația, și se înșală cu siguranță, de a căuta care este viziunea publicului și de a merge pe acea direcție.