Eveniment cultural de actualitate - Recunoștință

Ziarul „Cotidianul” mă duce cu gândul și sufletul la primul său patron și creator, Ion Augustin Nicolae Rațiu, supranumit „Domnul Papion”. Când aștern aceste rânduri, îmi vin în minte cuvintele lui Marcel Proust: „Să fim recunoscători oamenilor care ne fac fericiți; ei sunt grădinarii fermecați care ne fac sufletul să înflorească”.

Un astfel de grădinar a fost pentru mine lordul Ion Rațiu. Nu pot să dau alt răspuns, dar mulțumesc și mulțumesc și mereu mulțumesc. Fiecare articol din cele câteva sute publicate îmi șoptea: bucură-te de viață… să fii fericit! Asta era tot ce conta atunci.

Ion Rațiu, un om onest și corect, blând și smerit

Ion Rațiu a fost pentru mine ca un tată spiritual. Era un om onest și corect, blând și smerit, flămând și însetat de dreptate, făcător de pace. Dar adesea a fost prigonit pentru principiile pe care le apăra. De pildă, ne spunea adesea: „Nu aduce nici o critică, nici măcar constructivă, semenului tău care luptă. Critica ta să se afirme prin faptă: fă mai mult și mai bine decât face el”.

Explorați alte articole recente despre Cultura, Arta, cotidianul, recunostinta și Actualitate.

Papionul, nu doar un simbol al eleganței

De la prima întâlnire cu dânsul, am înțeles că papionul este un simbol al educației, nu doar al eleganței. Papionul desemna un anumit statut social al persoanei. L-am luat ca exemplu și până azi în fața studenților mei am considerat și am stabilit un adevărat cult pentru acest accesoriu vestimentar.

Fiind profesor de Comunicare, dar și de Știință politică, m-a cucerit prin mesajul său piesa „Românuʼ n-are noroc!”, lansată de C.R.B.L. (Eduard Andreianu). În acea piesă am întâlnit eleganta definiție a democrației formulată de Ion Rațiu. La seminarii, puneam piesa și apoi purtam discuții cu studenții despre esența democrației, pe care încerca s-o explice românilor.

Am fost deosebit de emoționat când, la un examen de masterat, o serie de 48 de studenți s-au ridicat când am intrat în sală și au aplaudat. Toți purtau la gât, fete și băieți, un papion în diverse culori. M-a mișcat mult acest gest. Era, de fapt, percepția lor că papionul devenise un simbol al democrației, eleganței, culturii și verticalității. Mesajul piesei lui C.R.B.L. arăta de fapt că „generația cu papion se instalează în România /generația care nu uită să dea <bună ziua>”.

Ion Rațiu a învins agresivitatea

Ziarul „Cotidianul”, care devenise un veritabil brand, mă leagă de oameni buni, de prieteni buni, care unește oameni buni. În viață, Dumnezeu mi-a scos în cale numai oameni buni. De aceea am scris și cartea „Fii bun”.

Consideram că bunătatea și sora ei, omenia, erau virtuți dăruite de Bunul Dumnezeu și patronului ziarului pe care-l îndrăgeam. Am amintit de blândețe. Cu această virtute, senatorul Ion Rațiu a învins agresivitatea hoardelor de mineri care invadaseră Palatul Parlamentului în 26 octombrie 1991. Fotografia momentului a făcut înconjurul pământului, prin agențiile de presă.

”Șapte ani de aur”

Privind fotografia, mi-am dat seama că blândețea avea foame de lumină, iar agresivitatea, foame de întuneric. Ea a constituit și pentru mine un veritabil material la seminariile de știință politică.

Experiența de jurnalist, în cei șapte ani de aur petrecuți la ”Cotidianul” (1991-1998), mi-au oferit oportunitatea de a preda noi cursuri: Jurnalism economic, Relații publice, Statistica informației în presă, Principiile comunicării.

Colaborarea cu ”Cotidianul” a apărut ca urmare a invitației pe care mi-a adresat-o un fost student al Facultății de Economie Generală din ASE, Claudiu Doltu, care era angajat la acest ziar. În prezent este profesor universitar doctor la ASE. Împreună susțineam pagina 5 a ziarului, destinată subiectelor economice.

Ulterior, colegul și prietenul Claudiu Doltu a fost, printre altele, secretar de stat la Finanțe, reprezentant al României la Banca Mondială, consilier al președintelui Emil Constantinescu pe probleme economice, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu.

Articolele publicate de dânsul au fost culese în cartea „Tranziția. Made în România”, lansată în 2011.

Eu am continuat cariera didactică, devenind conducător de doctorat și profesor emerit și laureat al Premiului Virgil Madgearu.

Împreună cu Claudiu am scris cartea „Monetarismul”, premiată în 1998 de Academia Română. Experiența mea de jurnalist la ”Cotidianul” mi-a oferit ocazia să transpun în realitate diada idei-fapte. Ideile le descopeream în activitatea didactică, iar faptele în economia reală, ca jurnalist.

Primul ziar privat color din România

În acei ani am parcurs în mod concret tranziția de la economia de comandă la cea de piață. Am trăit pe viu transformările din societatea românească, din subsistemele sale: politic, social, economic, cultural, ecologic, religios etc.

Fiind primul ziar privat color din România, ”Cotidianul” aducea la vremea aceea și în imagini atractive informații din cultură, istorie, politică, divertisment. Dar, mai presus de toate, aducea pentru cititori adevărul.

Fiind profesor și de Doctrine economice, am urmărit adesea modul în care partidele promovau în spațiul public principiile și teoriile ce stăteau la baza programelor de guvernare: neoliberalismul, social-democrația, economia socială de piață, creștin-democrația.

Împreună cu dl Răzvan Orășanu, directorul executiv al Institutului de Studii Populate, am participat la mai multe conferințe ale „Centrului Rațiu pentru democrație”, din Turda. Ele aveau ca subiect încurajarea spiritului civic și consolidarea valorilor democratice în societate.

Acolo l-am cunoscut și pe fiul domnului Rațiu, Indrei Rațiu, de la care am aflat și de alte activități ale tatălui său, precum și despre jurnalele publicate.

„Să rezistăm prezentului…”

În urma discuțiilor cu Ion Rațiu, am aflat despre corespondența sa purtată, între 1980 și 1990, cu Regele Mihai.

Îmi amintesc de discursul Regelui din Parlamentul României cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani, în care se spunea despre coroană, ca expresie a Statului în continuitatea lui istorică și a Națiunii în devenirea ei. Acesta vedea țara ca fiind luată cu împrumut de la copiii noștri.

Chemarea sa era: „Să rezistăm prezentului și să ne pregătim viitorul”.

10 Mai, ziua Regalității, ziua dinastiei

Alegerea acestei zile pentru omagierea frumosului ziar este un gest de respect și considerație pentru cea care ar fi putut deveni ziua independenței României, în fapt o zi cu triplă semnificație istorică.

Omagiu ziarului ”Cotidianul”

Azi ne bucurăm să aducem omagiu ziarului ”Cotidianul”, care prin perseverență și inovație a reușit să schimbe vieți și să inspire generații.

Fie ca viitorul să aducă cât mai multe momente speciale și pline de lumină în viața sa. Și să nu uităm vorbele lui Balzac: „Recunoștința este memoria inimii!” (Articol redactat de prof. univ. dr. emerit Alexandru Tașnadi)