Exclusiv politică - Șase guverne au căzut prin moțiune de cenzură în ultimii 36 de ani. Cine este premierul demis cu un număr-record de voturi

Deși în ultimii 36 de ani au fost depuse 50 de moțiuni de cenzură, doar șase au trecut de votul Parlamentului. Pe lista premierilor demiși prin această metodă sunt nume de la PSD și de la PNL:

• 2009 – Emil Boc (PDL)
• 2012 – Mihai Răzvan Ungureanu (independent)
• 2017 – Sorin Grindeanu (PSD)
• 2019 – Viorica Dăncilă (PSD)
• 2020 – Ludovic Orban (PNL)
• 2021 – Florin Cîțu (PNL).

Cîțu este premierul demis în Parlament cu un număr-record de voturi: 281 – un rezultat fără precedent în istoria moțiunilor de cenzură.

Poate fi Ilie Bolojan al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură?

Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL, Ilie Bolojan. În zilele următoare, conflictul a escaladat: PNL a anunțat ruperea coaliției cu PSD, iar miniștrii PSD și-au depus demisiile la Palatul Victoria.

Doriți mai multe informații pe tema Politica, Guvern, Decizii publice și Update me?

În acest context, Ilie Bolojan se pregătește să înfrunte astăzi, 5 mai, moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR împotriva sa. Dacă moțiunea va trece la vot în Parlament, Guvernul Bolojan va cădea după 11 luni de la învestire și va fi al șaptelea guvern demis după 1989 prin moțiune de cenzură.

2009 – Emil Boc, primul premier demis prin moțiune de cenzură. Mai înainte, miniștrii PSD au demisionat

Prima moțiune de cenzură adoptată care a dus la căderea unui guvern după 1989 a fost pe 13 octombrie 2009. Documentul, intitulat „11 împotriva României”, a fost iniţiat de partidele de opoziție, PNL şi UDMR, şi a avut susţinerea PSD, care ieșise de la guvernare cu puțin timp înainte. Partidul condus pe atunci de Mircea Geoană și-a retras miniștrii, exact cum se întâmplă astăzi cu Guvernul Bolojan. Practic, social-democrații au lăsat Partidul Democrat Liberal (PDL) într-un guvern minoritar. Moțiunea anti-Boc a trecut cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă.

După ce Traian Băsescu a obţinut un nou mandat de preşedinte al României, în decembrie 2009, l-a desemnat premier tot pe Emil Boc.

În octombrie 2009, scena politică era formată din următoarele partide principale:

• PNL (președinte Crin Antonescu)
• PSD (președinte Mircea Geoană)
• PDL (președinte Emil Boc)
• UDMR (președinte Marko Bela).

2009 a fost anul în care s-au consemnat două premiere. A fost pentru prima oară când un Guvern a căzut în urma unei moţiuni de cenzură, dar şi când un preşedinte al României a câştigat al doilea mandat consecutiv – este vorba despre Traian Băsescu.

2012 – Mihai Răzvan Ungureanu a fost premier numai 78 de zile

Mihai Ungureanu a fost premier între 9 februarie 2012 și 27 aprilie 2012. Fusese anterior director al Serviciului de Informații Externe (SIE), iar când a devenit șeful Executivului era independent, adică nu era membru al niciunui partid.

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu a fost inițiată de opoziția formată la acel moment din USL (Uniunea Social-Liberală, adică alianța PSD-PNL plus Partidul Conservator), iar textul moțiunii a avut titlul „Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!”. Rezultatul votului din 27 aprilie 2012 a fost de 235 de voturi pentru și 9 împotrivă.

În aprilie 2012, scena politică era formată din următoarele partide principale:

• PNL (președinte Crin Antonescu)
• PSD (președinte Victor Ponta)
• PDL (președinte Emil Boc)
• UDMR (președinte Kelemen Hunor).

2017 – Sorin Grindeanu, singurul premier demis prin moțiune de cenzură de propriul partid (PSD), după un conflict cu Liviu Dragnea

2017 va rămâne în istoria politică a României drept anul în care Sorin Grindeanu, care acum este președintele PSD, a devenit primul premier după 1989 demis printr-o moțiune de cenzură inițiată chiar de propria coaliție de guvernare (PSD-ALDE).

Deși PSD, partid condus de Liviu Dragnea, câștigase alegerile parlamentare cu câteva luni înainte, tensiunile interne au atins un punct critic în iunie 2017, culminând cu retragerea sprijinului politic de către PSD pentru propriul Cabinet.

Grindeanu a trecut prin două moțiuni de cenzură. Prima a fost depusă de PNL şi USR, după ce Guvernul a adoptat controversata OUG 13 referitoare la modificările Codurilor penale. Moțiunea a fost respinsă pe 8 februarie 2017, cu 161 de voturi pentru şi 8 împotrivă.

Același Grindeanu a picat însă următorul test – este vorba despre a doua moțiune de cenzură, iniţiată de PSD şi ALDE și intitulată „România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor”. Pe 21 iunie 2017, înaintea votului din Parlament, a existat o discuție de 20 de minute în care Liviu Dragnea, președintele PSD, i-a cerut lui Sorin Grindeanu să își dea demisia din funcția de premier, dar acesta a refuzat. Drept urmare, s-a ajuns la vot și moțiunea a trecut cu 241 de voturi pentru şi 10 împotrivă. Practic, parlamentarii social-democrații au fost nevoiți să voteze împotriva propriului guvern, la cererea lui Dragnea.

2019 – Viorica Dăncilă, prima femeie care a ocupat funcția de prim-ministru, a fost demisă înaintea alegerilor prezidențiale

Guvernul condus de Viorica Dăncilă (PSD) a fost instalat în ianuarie 2018, cu susținerea PSD și ALDE, însă coaliția s-a destrămat în vara anului 2019, când ALDE a decis să iasă de la guvernare.

Viorica Dăncilă a fost prima femeie care a ocupat funcția de prim-ministru, însă Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură pe 10 octombrie 2019. Moțiunea a fost intitulată „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis urgent!” și a fost semnată de 237 de parlamentari de la PNL, USR, ALDE, UDMR, PMP, PRO România, minorităţi naţionale, dar şi de foşti parlamentari PSD. Au fost 238 de voturi pentru, cu doar cinci mai multe decât minimul necesar. Dăncilă a trecut prin patru moțiuni de cenzură, ultima fiind cea votată pe 10 octombrie 2019.

Ulterior, pe 24 noiembrie 2019, Viorica Dăncilă a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Klaus Iohannis, care a obținut al doilea mandat. Imediat, Viorica Dăncilă a demisionat de la șefia PSD, partid pe care l-a condus 6 luni, din mai 2019.

Pe parcursul mandatului său, Dăncilă a fost criticată pentru gafele de exprimare și pentru că ar fi fost manevrată din umbră de fostul președinte al PSD Liviu Dragnea, cel care a susținut-o pentru funcția de prim-ministru. În replică, ea a negat și a spus că guvernarea sa a adus beneficii economice, creșteri de pensii și salarii.

Foarte important, Liviu Dragnea a fost arestat și încarcerat pe 27 mai 2019, după ce a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. Interesant este că decizia Curții Supreme a venit la o zi după alegerile europarlamentare, unde PSD a obținut doar 23% din voturi și a ieșit pe locul 2, după PNL.

2020 – Ludovic Orban a fost demis după trei luni din funcția de premier, dar a fost reinstalat din cauza crizei COVID-19

Guvernul condus de Ludovic Orban, care era la acel moment și președintele PNL, a fost învestit în funcţie pe 4 noiembrie 2019 și a fost demis pe 5 februarie 2020, după numai trei luni.

Moțiunea de cenzură, inițiată de PSD și intitulată „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democrației românești”, a fost adoptată de Parlament cu 261 de voturi pentru și 139 împotrivă. Pentru ca Executivul să pice erau necesare cel puțin 233 de voturi. Moţiunea a fost depusă pe 30 ianuarie 2020 şi a fost semnată de 208 parlamentari de la PSD şi UDMR. În timpul dezbaterilor, Orban i-a atacat pe parlamentarii PSD, afirmând că aceștia sunt „născuți din pixul lui Liviu Dragnea”.

O lună mai târziu, pe 14 martie, când începuse epidemia de coronavirus, Guvernul Orban a fost votat de Parlament să revină în funcție, în exact aceeași componență în care a fost demis, iar voturile PSD au fost decisive. Au fost 286 de voturi pentru și 23 de voturi împotrivă. Mai mulți parlamentari liberali nu au fost prezenți pentru că erau în autoizolare, după ce au avut contact cu senatorul Vergil Chițac, primul parlamentar infectat cu COVID-19. La acel moment, și Ludovic Orban era în autoizolare, la Vila Lac.

Marcel Ciolacu, pe atunci președinte interimar al PSD, a explicat că partidul său votează Guvernul Orban 2 pentru că este o situație de criză, dar a adăugat că, imediat după aceea, PSD va face opoziție.

Ludovic Orban este și în acest moment pe locul 2 în topul longevității președinților PNL în ultimii 15 ani, cu 4 ani și 3 luni, după Crin Antonescu (5 ani și 2 luni).

2021 – Florin Cîțu, premierul demis cu un număr-record de voturi: 281

În decembrie 2020, fostul președinte Klaus Iohannis l-a desemnat pe Florin Cîțu prim-ministru, iar Guvernul său a fost învestit pe 23 decembrie 2020, cu 260 de voturi pentru și 186 împotrivă.

După câteva tentative eșuate, Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 octombrie 2021. Moţiunea iniţiată de PSD a fost adoptată cu 281 voturi pentru, din cele 281 exprimate, un rezultat fără precedent în istoria moțiunilor de cenzură. Doar parlamentarii PNL, UDMR şi ai minorităţilor naţionale nu au votat. Inclusiv USR, care făcuse coaliție cu PNL, a votat pentru demiterea Guvernului Cîțu.

Intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor și penalilor”, moțiunea de cenzură a PSD a avut patru pagini, iar premierul Florin Cîțu a fost acuzat, printre altele, că „a sărăcit România”, că „românii se confruntă cu explozia prețurilor și a cursului valutar” și că „agricultorii țării au fost umiliți”.

Cîţu s-a apărat în Parlament și a spus că „este trist când PSD, USR şi extremiştii propun o aventură din care pierd doar românii” și că „criza politică va avea efecte asupra capacităţii de a lupta contra pandemiei, dar şi asupra economiei, unde nevoia de predictibilitate este esenţială”.

Foarte important, PSD și PNL au făcut alianță începând cu noiembrie 2021, după destrămarea coaliției anterioare, PNL-USR PLUS-UDMR.

Iar Florin Cîțu, care s-a opus coaliției PSD-PNL girate de fostul președinte Klaus Iohannis, a rezistat doar 6 luni ca președinte al PNL, mai exact din septembrie 2021 și până în aprilie 2022. El a decis să demisioneze pe 2 aprilie 2022, după o discuție privată cu cei patru prim-vicepreședinți de atunci ai PNL, Gheorghe Flutur, Rareș Bogdan, Iulian Dumitrescu și Lucian Bode, care l-au sfătuit să renunțe, ca să nu fie demis prin vot în partid, după ce majoritatea filialelor PNL s-au pronunțat contra lui.