Probleme sociale de actualitate - Pesticidele din fructe şi legume: ce arată listele internaţionale şi care este situaţia din România

Ileana Sandu

Lista anuală „Dirty Dozen” („12 fructe şi legume cu cele mai multe reziduuri de pesticide”) publicată de Environmental Working Group (EWG), identifică fructele şi legumele la care au fost detectate cele mai multe reziduuri de pesticide în urma analizelor realizate pe piaţa din Statele Unite.

În ediţia 2025 a clasamentului, produsele cu cele mai ridicate niveluri de reziduuri au fost, în ordine: spanac; căpşuni; kale şi alte verdeţuri similare; struguri; piersici; cireşe; nectarine; pere; mere; mure; afine; cartofi.

În paralel, EWG publică şi lista „Clean Fifteen” („Cele 15 produse cu cele mai puţine pesticide”), care include, printre altele, avocado, ceapă, varză, porumb dulce, banane sau ananas.

Vreți să citiți și alte articole despre Societate și Social?

În România, controalele sunt realizate în principal de Autoritatea Naţională Fitosanitară (ANF), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi laboratoarele acreditate la nivel european.

Conform celor mai recente rapoarte europene, majoritatea fructelor şi legumelor comercializate în UE respectă limitele legale privind reziduurile de pesticide, iar riscul estimat pentru consumatori este considerat redus.

Raportul ANF pentru 2025 arată un control riguros al reziduurilor de pesticide în producţia internă, cu un total de 4.821 de probe analizate, indicând o rată foarte mică de neconformitate: în cazul legumelor, din 3.059 de probe, doar 40 au fost neconforme, cu depăşiri mai frecvente la salată verde, ceapă verde, spanac, usturoi şi mărar.

La fructe, din 914 probe, doar 4 au fost neconforme, cu depăşiri identificate la căpşuni, pere, mere şi piersici. În cadrul campaniei „Verdeţuri de Primăvară 2026”, au fost identificate 28 de neconformităţi din 1.105 probe.

Deşi România nu are o listă oficială de tip „Dirty Dozen”, datele disponibile indică drept categorii mai expuse: spanac; salată; verdeţuri; căpşuni; tomate; ardei; mere; struguri; piersici, explicaţia constând în aceea produsele respective au coajă subţire, sunt vulnerabile la fungi şi insecte, sunt consumate integral sau crude şi necesită tratamente mai dese în agricultură.

Sistemul european de alertă rapidă pentru alimente şi furaje (RASFF) semnalează periodic loturi de produse cu depăşiri ale limitelor admise de pesticide, în special la produse importate din afara Uniunii Europene. Cele mai frecvente notificări europene vizează: ardei, citrice, fasole verde, struguri, iar ţările menţionate în notificările europene includ Turcia, Egipt, Maroc şi Tunisia.

Specialiştii în siguranţă alimentară subliniază însă că aceste notificări nu înseamnă că toate produsele provenite din respectivele state sunt neconforme, ci că sistemele de control identifică punctual loturi problematice. Potrivit acestora, percepţia că produsele cumpărate „de la ţară” sau din pieţe sunt automat mai sănătoase sau lipsite de pesticide nu este întotdeauna corectă.

În cazul marilor reţele comerciale, există există sisteme de verificare, furnizorii sunt obligaţi să respecte standarde stricte, se efectuează controale regulate şi analize de laborator, spre deosebire de pieţele tradiţionale, unde controalele sunt mai dificil de realizat şi există situaţii în care tratamentele fitosanitare nu respectă timpul de pauză înainte de recoltare.

Totodată, consumatorilor li se recomandă să nu asocieze automat termenii „local”, „de casă” sau „de la ţară” cu produse ecologice sau fără pesticide.

Subiectul pesticidelor rămâne unul controversat în comunitatea ştiinţifică şi în spaţiul public. Organizaţiile de mediu atrag atenţia asupra posibilului impact al expunerii repetate la pesticide asupra sistemului endocrine, dezvoltării neurologice, fertilităţii şi riscului unor boli cronice. Pe plan local, verificarea calităţii producţiei locale de legume, fructe şi cereale este în atribuţiile Unităţii Fitosanitare din Târgu Mureş, care analizează probe provenite din 11 judeţe în propriul laborator.

Anul trecut, din judeţul Mureş au fost analizate aproape 100 de probe (vinete, tomate, pătrunjel, ţelină, struguri, usturoi, porumb, conopidă, dovlecel, păstârnac, căpşune, ardei, spanac), inclusiv din pieţe şi din depozitele din judeţ) şi doar la o probă de fasole verde de la un producător local au fost găsite depăşiri, potrivit reprezentanţilor Unităţii Fitosanitare Târgu Mureş (sursa – radiomures.ro). În cazul în care se identifică depăşiri de reziduuri în alimente, autorităţile aplică amenzi şi monitorizează producţia ulterioară a producătorului care nu a respectat legislaţia.

În acelaşi timp, numeroşi toxicologi şi specialişti în siguranţă alimentară subliniază că simpla detectare a unui pesticid nu înseamnă automat un risc pentru sănătate, majoritatea reziduurilor identificate sunt sub limitele considerate sigure, iar beneficiile consumului regulat de fructe şi legume depăşesc riscurile estimate asociate reziduurilor.

Există consens asupra faptului că reducerea consumului de fructe şi legume din cauza temerilor legate de pesticide ar putea avea efecte negative mai importante asupra sănătăţii publice.

Sunt recomandate câteva măsuri simple pentru reducerea expunerii la reziduuri de pesticide: spălarea atentă a fructelor şi legumelor sub jet de apă, frecarea uşoară a suprafeţei produselor, păstrarea acestora câteva minute în apă cu bicarbonat, decojirea atunci când este posibil, alegerea produselor de sezon.

Datele disponibile arată că majoritatea fructelor şi legumelor comercializate în România şi în Uniunea Europeană respectă standardele legale privind pesticidele. Totuşi, anumite categorii de produse – în special verdeţurile şi fructele cu coajă subţire – prezintă mai frecvent reziduuri detectabile.

(surse documentare – ewg.org, anfdf.ro; foto –pixabay.com)

Citește și