Reacții după anunțul oficial - INTERVIU Ipoteza unui premier femeie, care acum e la Chișinău. „Suntem în stare să credităm o femeie fără să o distrugem în următoarele trei zile?”

Anca Dragu, actuala guvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei și fostă ministră a Finanțelor în România în guvernul Dacian Cioloș, a apărut în spațiul public drept posibil premier, dar fără să fie susținută serios, de un partid sau de o grupare. HotNews a stat de vorbă cu una dintre personalitățile care au rostit numele lui Dragu: Mihaela Miroiu, fostă profesoară la SNSPA.

Într-un peisaj politic dominat de bărbați, profesoara Mihaela Miroiu crede că Anca Dragu ar fi o soluție, dar nu pentru că e femeie, ci pentru că e capabilă. În schimb, faptul că e femeie o va dezavantaja.

„În momentul acesta, într-un stat ca al nostru, o femeie va tinde să fie îngropată destul de repede dacă nu are o echipă puternică și o majoritate care s-o susțină”, crede Mihaela Miroiu.

Continuați lectura cu articole similare despre Politica, Guvern, Decizii publice, Mihaesa Miroiu și Politic.

Explicația a venit într-o conversație purtată după ce Miroiu a argumentat, pe pagina sa de Facebook, că numirea Ancăi Dragu în fruntea Guvernului ar fi o soluție pentru „liniștea” cetățenilor, pe ideea că oamenii s-ar putea întoarce la ale lor, cu cineva competent ca premier.

Nevoia de politicieni care „te lasă să trăiești”

„Dacă Anca Paliu Dragu ar putea deveni prim-ministră a României, una ca mine și-ar găsi liniștea să îmi adun mintea pentru ceea ce mai pot face. Căci asta este proprietatea politicienilor capabili și responsabili. Te lasă să trăiești și să te dezvolți. Știu ca e vitală pentru politica monetară a Moldovei. Și o admir pentru ceea ce face. Dar noi acum suntem atât de haotici și de adversativi încat avem nevoie de cineva ca ea”, a fost mesajul scris de fosta profesoară pe Facebook.

În discuția cu HotNews, Miroiu spune că reflecția ei face referire, în general, la relația dintre cetățeni și decidenți.

„Ei (n.r. politicienii) sunt cei care trebuie să creeze cadrul strategic și finanțarea pentru ca viața noastră publică și privată să meargă bine și fiecare om, organizație, instituție să poată funcționa fără să-și bată capul”, explică ea.

În prezent, profesoara susține că intervin „sincope guvernamentale” care afectează buna funcționare a oamenilor și a instituțiilor.

„Anca Dragu singură nu poate să facă nimic semnificativ. Dar într-o echipă foarte bună, și asta ea a mai dovedit-o, știe să fie foarte performantă, în toate rolurile pe care le-a avut – ca președinte de Senat și în calitatea ei de guvernatoare a Băncii Moldovei. Înainte de perioada aceea a dovedit că este un om foarte serios, foarte educat, cu o cultură politică solidă și cu o cultură economică solidă”, mai spune Mihaela Miroiu.

„Handicapul” de a fi femeie în politică

„Pare că moldovenii au foarte multă încredere în ea. Problema noastră este: suntem în stare să credităm pe cineva, respectiv o femeie, fără să o distrugem în următoarele trei zile? În lumea noastră, care nu este așezată, nu e modernizată, nu judecă în termeni civici și politici maturi, e un handicap foarte mare să fii femeie”, spune fosta profesoară de la SNSPA.

Deși o consideră pe Anca Dragu „extrem de potrivită”, inclusiv pentru funcția de președinte, Miroiu este deznădăjduită de contextul în care ne aflăm.

Întrebată dacă poate fi vorba despre misoginism în politică, ea a susținut că misoginismul este la cote foarte înalte, atât printre femei, cât și printre bărbați: „Cu alte cuvinte, într-un fel, se pare că eu i-am dorit răul Ancăi Dragu, pe care o prețuiesc enorm”, spune, ironic, Miroiu.

Cum sunt tratate femeile din politica românească

Profesoara afirmă că în politica din România există, însă, și alte femei „de o calitate foarte bună”, precum ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, sau ministra interimară de Externe, Oana Țoiu.

Miroiu punctează, însă, și discrepanța dintre demografie și reprezentare. Deși femeile reprezintă 51% din populație, ele ocupă doar 21,7% din locurile din Parlament (101 din 465 de aleși), potrivit Snoop.

Ea găsește două motive principale: marginalizarea femeilor de către liderii partidelor și tendința alegătorilor de a judeca femeile prin prisma vieții personale sau a aspectului fizic.

Oferă exemplul viceprim-ministrei intermare Oana Gheorghiu – „problema fundamentală a criticilor ei, în ultima vreme, a fost părul făcut permanent. Cât de superficial, de mizerabil poți să fii, ca să judeci în acești termeni un om implicat politic, un om care ia decizii?”.

Decizia pe care trebuie să o ia generația mai tânără

Miroiu are o concluzie amară: „nu e viitorul pe care vi l-aș fi dorit și nici cel pentru care am lucrat atâția ani”.

Ea lansează și o întrebare pentru generațiile tinere care își doresc să ajungă în poziții de decizie: „ce e dispusă să facă generația dumneavoastră și generația ceva mai matură, asta care se află la putere, așa încât să nu vă fie frică, jenă și să vă vină să fugiți?”.

Mihaela Miroiu este profesoară universitară la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) conducătoare de doctorat în Științe Politice și predă cursurile Ideologii politice actuale, Etica în relații internaționale, Teorii politice feministe. Interesele sale de cercetare vizează teorii politice, cu accent asupra teoriilor politice feministe, Etică politică, ideologii politice actuale și politici de gen. A fost decana Facultății de Științe Politice din SNSPA între 1997-2001, a inițiat primul program doctoral de Științe Politice din România în 2000. A inițiat primele cursuri de teorii feministe, potrivit descrierii de pe pagina personală.