Schimbare importantă în Guvern - Reacție dură a ministrului Pîslaru despre banii pierduți din PNRR: „E nesimțire să dai vina pe Guvernul Bolojan”

Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene și ministru interimar al Muncii, a transmis sâmbătă, 2 mai, că pierderea celor 458,7 milioane de euro din PNRR nu este responsabilitatea guvernului Ilie Bolojan, ci a guvernelor anterioare, ai căror membri critică acum situația.

„O parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane Euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru.

Explorați alte articole recente despre Politica, Guvern, Decizii publice, Reactie și dai.

Să pui responsabilitatea ratării unor reforme în sarcina unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a repara ani de delăsare, este pur și simplu nesimțire”, a spus Pîslaru pe Facebook.

Ministrul precizează că reformele din cererea de plată 3 trebuiau finalizate până în primul trimestru din 2023.

„Cererea 3 a fost depusă, cu 9 luni întârziere, 15 decembrie 2023, sub prim-ministrul Marcel Ciolacu. Au întârziat. La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu și-a asumat sub semnătură oficială în fața Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător. Au mințit”

Dragoș Pîslaru adaugă că documentele au fost verificate de CE, care a constatat că reformele în cauză nu erau îndeplinite corespunzător.

„A urmat o perioadă de 1 an și 5 luni în care guvernele vremii au avut timp de remediere și justificare, dar de fapt au amânat și tergiversat. Au evitat reformele.

Comisia a constatat că nu mișcă nimic și a decis în mai 2025 suspendarea parțială a plății pentru cele 4 reforme – pensile speciale, AMEPIP și numirile în CA-uri din domeniul energiei și transporturilor. Au încasat-o peste bot și s-a aflat și public”

„Când Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul, timpul rămas era extrem de scurt”

Ministrul a spus că România avea termen până la 28 noiembrie 2025 pentru a rezolva problemele, astfel că, atunci când guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul, timpul rămas era foarte scurt.

„Problemele principale care trebuiau rezolvate:

• pensiile speciale: responsabil - Ministerul Muncii;
• operaționalizarea AMEPIP: responsabil - Secretariatul General al Guvernului
• guvernanța companiilor de stat din energie: responsabil - Ministerul Energiei;
• guvernanța companiilor de stat din transporturi: responsabil - Ministerul Transporturilor.”

În unele domenii am reușit să facem progrese. În altele, întârzierile erau atât de mari încât nu mai puteau fi reparate complet în câteva luni.”

Dragoș Pîslaru mai spune că 350,7 milioane euro au fost recuperați prin eforturi diplomatice și tehnice, dar restul s-au pierdut din cauza întârzierilor la pensiile speciale, a politizării instituției AMEPIP și a numirilor pe criterii politice în companiile de stat, în locul unor selecții transparente.

„Asta este realitatea. Nu pentru că așa spun eu, ci pentru că ea reiese din documentele oficiale ale Comisiei Europene, pe care, în lumina acuzațiilor foarte «inspirate» venite de la cei care au îngropat PNRR, am decis să le public deschis, pe site-ul Ministerului. Pentru că românii au dreptul să știe adevărul.”

Săptămâna aceasta, Bolojan a punctat, înaintea întâlnirii de la Cotroceni cu Nicuşor Dan şi cu liderii partidelor pro-europene, că accesarea banilor din PNRR este esențială și depinde de adoptarea unor reforme și îndeplinirea mai multor jaloane asumate de România.

Premierul a subliniat că banii din PNRR reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea României, în condițiile în care aproximativ 10 miliarde de euro trebuie atrași până în luna august, sumă care reprezintă o parte semnificativă din investițiile publice.

Ilie Bolojan a explicat că accesarea banilor europeni este condiționată de îndeplinirea unor reforme și așa-numite jaloane asumate de România în cadrul PNRR. Până în vară, autoritățile trebuie să finalizeze zeci de astfel de obiective, fiecare având impact direct asupra sumelor de bani primite sau pierdute.