Știri diverse de actualitate - Campanie de PR a activiștilor de mediu, împotriva oamenilor sfâșiați de urși

În ultimele două săptămâni, un bărbat și o femeie au fost uciși de urși, zeci de oameni au fost atacați, zeci de gospodării au fost devastate, animalele domestice din curțile oamenilor au fost sfâșiate, dar Diana Buzoianu își menține poziția protectoare față de atacatori, iar activiștii de mediu desfășoară o campanie de PR împotriva victimelor, susținând că urșii nu reprezintă un pericol, ci ar exista doar nevoia de a se câștiga bani din vânătoare. Parlamentul României a votat, recent, o lege pentru completarea Ordonanței nr. 81/2021 care stabilește cadrul legal pentru intervenția imediată a autorităților în cazul prezenței sau atacurilor urșilor bruni în zonele intravilane și cote de intervenție anuale de 850 de exemplare, numai că președintele Nicușor Dan a trimis-o la CCR, invocând probleme de constituționalitate, iar Curtea Constituțională nu a luat nicio decizie. Specialiștii în carnivore mari spun că numărul urșilor a depășit 15.000, dar situația reală din toată țara nici măcar nu este cunoscută, nici în privința numărului urșilor, nici în cea a atacurilor, multe rămânând neraportate. Chiar și atunci când mor oameni sfâșiați de urși, doar autoritățile locale pot lua decizia de a elimina pericolul, însă mulți primari refuză să intervină, fiind o procedură foarte complicată și existând riscul de a se alege cu dosare penale, pentru „braconaj”.

În prima parte a lunii mai, o femeie în vârstă de 53 de ani din comuna Telciu, județul Bistrița-Năsăud, a fost sfâșiată de urs, când a mers la pășune să aducă animalele. În același județ, într-o zonă greu accesibilă din apropierea localității Bidigiu, a fost sfâșiat de urs un bărbat. Zeci de alte atacuri ale urșilor au fost raportate, în ultima perioadă, iar altele nici măcar nu sunt raportate, dacă se provoacă doar pagube în gospodării. Oamenii nu vor să se pună rău cu autoritățile și nu cer nici măcar daune, dacă nu le sunt sfâșiate animalele. Așteaptă să rezolve cineva situația, dar ajutorul se va lăsa așteptat încă mult timp de acum înainte.

Interesați de subiectele Diverse și Special? Citiți mai mult aici.

Diana Buzoianu, ministrul Mediului, s-a lăudat că a luat o decizie bună în privința cotelor anuale de vânătoare - adică a refuzat să le dea, așa cum prevede legislația în vigoare. Astfel, ministrul este direct responsabil de moartea oamenilor sfâșiați de urși și de soarta animalelor sfâșiate, însă nicio altă autoritate din statul român nu ia nicio decizie care să protejeze victimele.

În acest moment, conform Ordonanței nr. 81 pot fi împușcați urșii care atacă oameni, animale și gospodării, dar numai dacă solicită autoritățile. Legislația românească s-a complicat foarte mult, pentru a-i descuraja pe primari să intervină, atunci când apar urșii în localități, iar după ce unora dintre edili li s-au făcut dosare penale, ceilalți aleg să nu facă nimic.

„Recent au protestat oamenii dintr-o comună din Buzău, pentru că nu mai pot trăi din cauza atacurilor urșilor care-i terorizează. Avem un urs și în Brașov. Curtea Constituțională ar putea să dea drumul legii pentru completarea OUG nr. 81/2021, care a fost votată deja de Parlamentul României. Numai USR și o membră POT s-au abținut, dar Nicușor Dan a trimis legea la CCR, pe 21 mai 2026. Este legea promovată de Tánczos Barna, care stabilește cote anuale de prevenție de 850 de urși, care a fost votată luna trecută”, a explicat, pentru Jurnalul, prof. univ. dr. Ovidiu Ionescu, de la Universitatea Transilvania din Brașov, expert în carnivore mari - cel care a coordonat aproape toate cercetările din ultimii 20 de ani privind populația de urși din România.

Când sunt peste 4.000, ies din pădure și atacă

Acesta spune că doar 4.000 de exemplare poate susține pădurea, în România, iar atunci când populația de urși depășește aceste cote maxime, atacurile acestor mamifere asupra localităților devin inevitabile.

Deși se cunoștea acest lucru, Ministerul Mediului nu a ținut cont de nevoia de a se aplica legislația privind vânătoarea unui număr de urși anual, pentru a se diminua înmulțirea acestora. Ultimul recensământ al urșilor s-a finalizat în 2023, când fostul ministru al Mediului Tánczos Barna a comunicat rezultatele studiului: România avea, încă din 2022 între 10.400 și 12.700 de urși, iar vânătoarea a fost oprită în continuare, ceea ce înseamnă că în prezent ar putea fi peste 15.000 de exemplare.

Ministerul Mediului nu a luat absolut nicio măsură, deși primește periodic estimări de la Agenția de Protecția Mediului.

„Dacă s-a oprit vânătoarea, putem estima că a crescut populația de urși, după 2023, dar nu avem cifre exacte, pentru că nu s-a mai făcut niciun studiul, de atunci. S-a interpretat greșit și acea reacție de la Bruxelles, în anul 2017, când Guvernul României a mers să ofere un număr mare de urși țărilor care nu mai au niciun exemplar. Nu ni s-a spus să nu-i vânăm, ci ne gestionăm problema intern. Sunt 10 state care cer ca ursul să fie scos de pe lista animalelor protejate, printre care și România, alături de Suedia, Finlanda, Slovenia, Croația și Slovacia - toate cele care recoltează urs. Lupul deja este scos de pe lista animalelor protejate, dar Diana Buzoianu nu a pus în aplicare modificarea la Directiva Habitate nici pentru lup. Nici până acum nu a dat ordinul de ministru pentru cotele de vânătoare, nu doar pentru urși, ci și pentru șacali, deși nici nu contează că mănâncă puii de căprioară sau animalele domestice. A dat un ordin foarte ciudat, prin care scad cotele de recoltare, chiar dacă populația crește”, a mai explicat expertul în carnivore mari de la Universitatea Transilvania.

Legea există, dar este blocată

Cotele de prevenție se stabilesc anual, prin ordin de ministru, astfel încât să››› Vezi galeria foto ‹‹‹ se țină sub control numărul exemplarelor din fiecare specie care provoacă pagube sau atacă oamenii. Până acum erau de circa 550 anual, la care se adăugau animalele vânate în cotele de intervenție - adică cele care deja au atacat oameni și gospodării. Nici măcar din cotele de intervenție nu se mai vânează, în ultimii ani, pentru că trebuie să se constituie o echipă coordonată de primarul localității în care au existat atacuri. Edilii nu au niciun fel de pregătire pentru astfel de intervenții, dar nici nu vor să fie urmăriți de ONG-iști și de plângeri penale, dacă intervin după atacurile urșilor.

Este posibil ca nici măcar atunci când oamenii sunt omorâți de urși să nu fie împușcate animalele care au atacat, pentru că decizia aparține autorităților locale, iar acestea pot, conform legii, să nu intervină. Atunci când primarii au încercat să-și salveze comunitățile de atacurile urșilor s-au ales cu procese penale și au fost târâți ani la rând în instanțele de judecată, de activiștii și ONG-urile de mediu.

Legea care este acum la CCR ar putea să ducă la scăderea populației de urși, în următorii 10-15 ani - spun specialiștii. Dacă se vor putea vâna cele 850 de exemplare anual, în cotele de prevenție, plus cele care intră în cotele de intervenție, după ce atacă oameni și gospodării, s-au ajunge la un număr mai mic de urși, astfel încât se va reduce numărul atacurilor lor asupra zonelor locuite de oameni. Nici măcar așa nu s-ar rezolva problema atacurilor urșilor imediat, ci în mai mult de un deceniu.