Analiză relații internaționale - Aceiași jucători, altă înțelegere? Când ar putea reîncepe jocul negocierilor între Moscova și Kiev, mediat de Trump. „Timpul lucra în favoarea Rusiei, situația s-a schimbat”

Jocul negocierilor dintre Moscova și Kiev se află, deocamdată, în impas. În ultimele șase luni, discuțiile despre negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina au dispărut aproape complet din discursul public. Acum, însă, Donald Trump a declarat că va reveni asupra acestei chestiuni imediat după soluționarea conflictului din Iran. Volodimir Zelenski i-a adresat lui Putin o scrisoare deschisă, în care solicită încetarea imediată a războiului.

Totuși, notează The Insider, liderul de la Kremlin nu dorește, acum, să se întoarcă la masa negocierilor.

• Influența lui Putin este considerabil mai slabă decât era acum un an.
• Adevăratul public al lui Zelenski nu este însă Putin, ci Trump și elitele rusești.
• În noile circumstanțe, elitele Rusiei ar putea începe să-și preseze liderul pentru a ajunge, în sfârșit, la un acord.

De la începutul anului 2025, dinamica diplomatică din jurul războiului din Ucraina a fost modelată de acțiunile și declarațiile Casei Albe.

Mai multe detalii și articole despre Externe, International, kiev, moscova și vladimir putin așteaptă aici.

Inițiativele lui Trump pot părea uneori contradictorii sau nerealiste. Însă Washingtonul a rămas singurul mediator capabil să exercite presiuni serioase atât asupra Kievului, cât și asupra Moscovei.

Ofensiva rusă a stagnat în toate sectoarele

De la începutul anului, ofensiva rusă a stagnat în toate sectoarele. Armata rusă continuă să mențină un avantaj numeric în ceea ce privește efectivele și echipamentele și obține în continuare succese locale în anumite secțiuni ale frontului.

Însă ritmul de avansare s-a dovedit substanțial mai mic decât previziunile făcure în toamnă și iarnă. Situația din spatele frontului Rusiei s-a schimbat și ea.

• În ultimele luni, raza de acțiune, frecvența și eficacitatea atacurilor ucrainene la adâncime au crescut brusc.
• Printre țintele vizate s-au numărat întreprinderi din industria de apărare, rafinării de petrol, centre logistice, depozite de muniții, aerodromuri militare și infrastructură energetică.
• Impactul economic direct al atacurilor ucrainene nu ar trebui supraestimat.
• Dar penuria de benzină și motorină a devenit deja o realitate zilnică pentru rușii de rând.

Închiderile fabricilor, costurile suplimentare de securitate, cheltuielile pentru repararea instalațiilor avariate și întreruperile regulate ale operațiunilor aeroportuare pun presiune crescândă asupra economiei ruse.

Menținerea iluziei

Multă vreme, autoritățile ruse au reușit să convingă populația că războiul era ceva îndepărtat. Conflictul nu ar avea avea aproape niciun efect asupra vieții de zi cu zi.

Astăzi, menținerea acestei iluzii devine din ce în ce mai dificilă.

Toate aceste circumstanțe par să fi convins Kievul că Moscova ar putea fi mai interesată de negocieri decât ar sugera retorica sa oficială, în mod obișnuit intransigentă.

• După ce a pierdut posibilitatea de a lua legătura prin intermediari americani, Volodimir Zelenski și-a transmis propunerea pentru o întâlnire personală cu Vladimir Putin prin intermediul unui om de afaceri rus.
• Contactul nu a fost făcut public, iar misiunea în sine, cel mai probabil, nu a fost destinată să fie făcută publică.
• Totuși, Putin însuși a dezvăluit în mod neașteptat această întâlnire — organizată de Roman Abramovici — în timpul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF).

• Practic, Kremlinul a dezvăluit existența unui canal secret care fusese conceput să rămână privat.

Poate că președintele rus a dorit să semnaleze lipsa sa de interes față de propunere și să sublinieze încrederea sa în poziția Rusiei.

Ulterior, partea ucraineană a trecut la o presiune deschisă. Pe fondul atacurilor ucrainene efectuate împotriva instalațiilor din Sankt Petersburg în ziua de deschidere a SPIEF, Zelenski a publicat un discurs direct adresat lui Putin, reiterând apelul său direct la o întâlnire personală.

Casa Albă, abordare ambiguă a situației

Numai că nu liderul de la Kremlin a fost publicul țintă al lui Zelenski, se mai arată în analiza The Insider.

Scrisoarea era adresată elitelor ruse, aliaților occidentali ai Ucrainei și, după toate probabilitățile, lui Donald Trump însuși. Kievul a căutat să-și demonstreze disponibilitatea pentru negocieri. Dar a vrută să demonstreze și că Moscova nu vrea un dialog.

Răspunsul Rusiei a fost un nou val de atacuri în masă asupra orașelor și instalațiilor ucrainene. Astfel de atacuri nu au nicio semnificație militară.

• Abordarea Casei Albe în ceea ce privește soluționarea conflictului dintre Rusia și Ucraina rămâne neclară.
• Trimisarii de încredere ai lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner – a căror vizită la Kiev fusese discutată anterior public – nu au ajuns niciodată în capitala Ucrainei.
• În schimb, au apărut noi rapoarte despre posibilitatea ca aceștia să călătorească din nou la Moscova.

În același timp, declarațiile de susținere a Ucrainei au început să vină nu doar din partea secretarului de stat american Marco Rubio, ci și din partea altor membri ai administrației Trump.

Pentru prima dată, secretarul Apărării – Pete Hegseth – a început să folosească o retorică favorabilă Kievului.

În plus, se așteaptă ca SUA să deblocheze un pachet de ajutor militar în valoare de aproximativ 400 de milioane de dolari, suspendat anterior de Pentagon.

O ecuație cu două variabile

De mai multe luni, Volodimir Zelenski a încercat să negocieze direct cu omologul său rus. Putin nu a exclus oficial o astfel de posibilitate.

Cu toate acestea, toate declarațiile oficialilor ruși se rezumă la același lucru. O întâlnire nu are sens până când nu se convine asupra parametrilor esențiali ai unui acord de pace.

Cu alte cuvinte, Kremlinul ar fi pregătit să oficializeze un rezultat acceptabil. Dar nu este dispus să caute un compromis, notează The Insider.

• Putin dorește capitularea Ucrainei.
• Mediatorii europeni nu au în mod clar greutatea necesară pentru a schimba această poziție.
• Nici Macron, nici Starmer, nici măcar Erdogan nu sunt capabili să-l convingă pe Putin să accepte un format de negociere care nu i se potrivește.

Este o ecuație cu două variabile.

• Donald Trump – este capabil să-și schimbe poziția literalmente de la o zi la alta.
• Vladimir Putin – a făcut din războiul împotriva Ucrainei proiectul politic central al ceea ce i-a mai rămas din viață.

Până acum, Putin a refuzat cu încăpățânare să ia în considerare un acord.

„Până acum un an, timpul lucra în favoarea Rusiei. Acum, însă, situația s-a schmbat, această convingere este mai puțin răspândită. Rămâne de văzut dacă acest lucru va face cu adevărat o diferență în calculele lui Putin”, notează politologul Gheorghi Chijov, șef de programe de cercetare la Centrul de asistență pentru reformă din Kiev.