Analiză relații internaționale - Violențe la Belfast și distrugeri uriașe după protestele anti-imigrație. Trei familii de români, vizate de atacuri

Victima atacului și-a pierdut un ochi și este internată în spital

Victima atacului, Stephen Ogilvie, un bărbat de 40 de ani, și-a pierdut un ochi și este internată în spital. Familia sa a lansat un apel la calm, în timp ce premierul britanic Keir Starmer a descris violențele drept „șocante și complet inacceptabile”. „Este clar că oameni au fost vizați din cauza originii lor, ceea ce nu voi tolera”, a adăugat acesta.

Marți seara, sute de persoane, în special din cartierele loialiste protestante, au incendiat autobuze și locuințe ocupate de migranți, forțând evacuarea rezidenților de către pompieri.

Ministrul de Interne nord-irlandez, Naomi Long, a calificat violențele drept acte de „rasism”, criticând pe cei care au exploatat fricile oamenilor pe rețelele sociale. În prezent, trei persoane au fost arestate, iar autoritățile promit noi detenții, conform secretarului de stat britanic pentru securitate, Dan Jarvis.

Proteste în Glasgow, Edinburgh și Southampton

Hadi Alodid, de 30 de ani, a fost prezentat miercuri dimineață în fața unui judecător din Belfast, fiind acuzat de tentativă de omor. Refugiat sudanez venit în Irlanda de Nord în 2023, Alodid avea un permis de ședere valabil până în 2028. Motivele atacului său rămân neclare, dar poliția a exclus momentan o motivație teroristă.

Protestele de marți au fost însoțite de manifestații similare în Glasgow, Edinburgh și Southampton. În Scoția, poliția a reținut trei persoane acuzate de atacuri rasiale, iar la Glasgow, credincioșii musulmani au fost închiși în Moscheea Centrală pentru siguranța lor, a relatat liderul Partidului Laburist Scoțian, Anas Sarwar. În sudul Angliei, Southampton a fost scena recentă a altor violențe, ca răspuns la gestionarea de către poliție a unei crime din decembrie.

Casele a trei familii de români au fost vandalizate

Trei familii de români au fost ținta unor atacuri violente în Belfast, locuințele acestora fiind vandalizate în timpul protestelor anti-imigrație izbucnite în capitala Irlandei de Nord. Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că, deși din fericire nu s-au înregistrat victime, cetățenii români sunt extrem de speriați și au solicitat sprijin consular pentru a reveni în țară în cel mai scurt timp, în timp ce diplomații români continuă demersurile pentru a verifica dacă există și alți conaționali afectați de violențe.

Rolul platformelor sociale în escaladarea violențelor din Belfast

Rețelele sociale și dezinformarea joacă un rol central în declanșarea și escaladarea revoltelor anti-imigrație care au zguduit Irlanda de Nord în ultimii ani. Incidentele recente scot în evidență modul în care infracțiunile grave sunt instrumentalizate online pentru a instiga la violență împotriva minorităților etnice, afectând direct siguranța comunităților de migranți.

La scurt timp după incident, o înregistrare video a atacului a fost distribuită pe platforma X de către militantul de extremă dreaptă Stephen Yaxley-Lennon (cunoscut ca Tommy Robinson). Imaginile s-au viralizat rapid pe conturile anti-imigrație, fiind însoțite de comentarii xenofobe, apeluri la manifestații și dezinformări privind identitatea sau intențiile atacatorului. Grupuri de manifestanți mascați au incendiat autoturisme și proprietăți private, forțând zeci de oameni să își părăsească locuințele în flăcări.

Scandalul care a pornit în Irlanda în 2025 de la infracțiunea comisă de doi români

Un tipar similar de violență s-a înregistrat în iunie 2025 în orașul nord-irlandez Ballymena. Sute de manifestanți au atacat atunci forțele de ordine cu sticle și artificii, iar mai multe locuințe și vehicule ale poliției au fost incendiate sau vandalizate.

Tulburările au izbucnit după ce doi adolescenți români, de etnie romă, în vârstă de 14 ani, au fost puși sub acuzare pentru o agresiune sexuală asupra unei fete de 12 ani. Deși inițial au avut loc adunări pașnice de susținere a victimei, situația a degenerat în revolte de stradă. Reprezentanții forțelor de ordine au denunțat ferm aceste acțiuni, subliniind că violențele au fost motivate de considerente rasiale și au vizat în mod direct minoritățile etnice din oraș.

🇮🇪BALLYMENA: Riots continue for a second night in the town after a series of sexual assaults on underage girls by people of migrant background recently.

Protests have spread across the north of Ireland, including areas of Belfast.

Follow @TheFlareNews for more. https://t.co/ULnzRbMQll pic.twitter.com/bZgX2WM3pL

— The Flare - Gaeilge ⁊ Cultúr (@AnBhladhmNuacht) June 10, 2025

Câți români sunt în Irlanda

În ciuda climatului tensionat generat de mișcările de extremă dreapta, diaspora românească este profund integrată pe insulă. Conform recensământului din 2022, în Republica Irlanda locuiesc oficial 42.460 de persoane născute în România, o creștere considerabilă față de anii precedenți. Cetățenii români reprezintă 7% din totalul populației străine, procent similar cu cel al cetățenilor din India. Dintre aceștia, 5.717 de persoane dețin dublă cetățenie, româno-irlandeză.

Un alt indicator relevant al importanței demografice este limba; conform datelor statistice, româna a devenit a doua cea mai vorbită limbă străină în familiile din Irlanda, fiind utilizată de peste 57.000 de persoane.