Ce înseamnă aceste simptome - Radu Țincu, după cazurile cu medici drogați în spitale: Nu se poate verifica dacă dau medicamente pacienților

Poza pentru articolul Radu Țincu, după cazurile cu medici drogați în spitale: Nu se poate verifica dacă dau medicamente pacienților

Medicina: Subiectul medical prezentat are implicații directe pentru sănătatea românilor.

Pe scurt: Informațiile de sănătate detaliază simptome, tratament sau prevenție.

Medicul Radu Țincu susține că în spitale nu se pot face verificări privind administrarea medicamentelor cu potențial halucinogen către pacienți. Pe scurt, dacă substanțele sunt puse în seringă ca să fie administrate pacienților, nimeni nu poate verifica dacă nu cumva medicii și le injectează lor.

Explicațiile lui Radu Țincu

Prof. Univ. Dr. Radu Ţincu, şeful Secţiei de ATI-Toxicologie de la Spitalul Floreasca din Capitală, a explicat pentru News.ro ce este fentanilul, o substanţă psihoactivă ţinută sub regim strict în spital şi care este exact procedura prin care aceasta este scoasă din locul de depozitare şi administrată pacienţilor. Substanţa este administrată intravenos şi procedura trebuie să se facă acolo unde există echipamente de resuscitare tocmai pentru că una dintre complicaţiile care pot să apară este stopul respirator. Din păcate, în anumite situaţii substanţa este folosită pe post de drog chiar de personalul medical. Explicaţiile vin în contextul în care surse apropiate anchetei în cazul medicului rezident găsit mort în gardă la Spitalul Floreasca afirmă că acesta şi-ar fi administrat fentanil. Ancheta va stabili însă cu exactitate cum s-a întâmplat acest lucru şi cum a intrat medicul în posesia substanţei. Administrată fără proceduri şi precauţii specifice, substanţa psihoactivă poate duce la deces.

Fetanilul necesită precauție maximă

"Fentanilul este o substanţă opioidă pe care o folosim în terapie intensivă sau în medicina de urgenţă, pentru sedarea pacienţilor, pentru pacienţii care sunt intubaţi şi ventilaţi mecanic, pentru controlul durerii postoperatorii, însă este o substanţă care necesită precauţii de administrare foarte mari. Vorbim aici de o administrare intravenoasă, într-o zonă unde există echipament de terapie intensivă, de resuscitare, pentru că principala complicaţie care apare în momentul în care foloseşti opioide intravenoase este stopul respirator.

Întotdeauna în cazul unui pacient căruia îi administrăm o astfel de substanţă trebuie să existe posibilitatea de suport ventilator dacă funcţia respiratorie este compromisă.

Radu Țincu spune că fentanilul se folosește doar în spital

Fentanilul trebuie folosit de profesioniştii din domeniul medical, nu poate fi folosit decât cu prescripţie medicală, nu se realizează utilizarea intravenoasă decât în instituţii spitaliceşti, există o formă de fentanil şi sub formă de plasturi, pentru tratamentul durerii oncologice şi aceştia sunt prescrişi de către medicul oncolog sau de către cel care se ocupă de terapia durerii, dar cantitatea de fentanil din aceşti plasturi este foarte mică.

Pentru formele injectabile, ele trebuie administrate doar sub supraveghere medicală pentru că riscul să apară această tulburare respiratorie este unul real", a explicat prof. Ţincu.

Este nevoie de programe de conştientizare a riscului de dependenţă de astfel de substanţe, spune Prof. Ţincu. Există risc pentru personalul care lucrează în ATI şi Urgenţă de a le utiliza, tocmai din cauza epuizării, precizează specialistul, citând studii care s-au făcut în domeniu.

"Nu am nicio suspiciune că un medic care lucrează cu această substanţă nu ştie despre ce este vorba, în mod evident avem informaţiile necesare odată ce manipulăm astfel de substanţe. Cred că mai degrabă ar trebui să facem astfel de programe de conştientizare a riscului de a deveni dependent de astfel de substanţe, există statistici care ne spun că cei care lucrează în terapie intensivă sau cei care lucrează în medicina de urgenţă, din cauza stresului, din cauza epuizării, riscul de a utiliza astfel de substanţe este între 10 şi 15%, deci cred că va trebui în perioada următoare să realizăm astfel de programe prin care aceşti oameni să poată fi informaţi cu privire la riscurile de a deveni dependenţi de o substanţă psihotropă, nu doar de fentanyl, există o serie întreagă de alte substanţe psihoactive care pot să fie utilizate de către medici în anumite momente de epuizare fizică sau în momente de stres, burnoutul, pentru aceste două specialităţi, terapie intensivă şi medicină de urgenţă este unul ridicat", a spus medicul.

Utilizat pe post de drog fentanilul poate ucide. Oprirea completă a respiraţiei, printre cele mai severe complicaţii. De ce este folosită substanţa în scop recreaţional. În SUA, de exemplu este printre cele mai utilizate substanţe psihoactive.

"Atunci când vorbim de opioide, odată injectate, în interval de unu-două minute ajung la nivelul creierului şi produc această depresie respiratorie cu scăderea frecvenţei respiratorii până la oprirea completă a respiraţiei.

Opioidele pe care le utilizăm în terapie intensivă ca orice substanţă psihoactivă pot să fie folosite evident şi în scop recreaţional, ele au această capacitate de a da o stare de euforie, o stare de decuplare, o stare de linişte, lucru care de multe ori le-a făcut atractive pentru a fi utilizate ca substanţe recreaţionale, şi acest lucru nu se întâmplă numai la nivelul personalului medical, opioide se găsesc şi pe piaţa neagră, fentanilul de care vorbim astăzi este unul dintre cele mai utilizate droguri astăzi în Statele Unite, tocmai datorită acestei capacităţi de a induce o stare de relaxare profundă", a explicat specialistul.

Care este regimul în care este păstrat în spital fentanilul. Sub cheie, deţinută de medicul de gardă sau medicul-şef de secţie. Ce spune medicul despre procedura de eliberare şi administrare

"Este un medicament cu eliberare condiţionată şi extrem de strictă, restricţionată. Pentru eliberarea din farmacie sunt specimene de semnătură tocmai pentru a nu exista riscul de a falsifica semnătura medicului prescriptor şi acest specimen de semnătură este verificat.

Cheia se află la medicul de gardă sau la medicul şef de secţie, în momentul în care un pacient are nevoie de un opioid, se deschide dulapul, în interior există un registru de stupefiante, pe acest registru se trece numele pacientului, cantitatea, semnează medicul care a prescris aceste opioide, se iau opioidele de aici şi ulterior se administrează pacientului, după care se închide dulapul şi rămâne securizat. Dulapul este supravegheat video, există camere video, nu poate fi forţată încuietoarea, imaginile sunt stocate timp de 30 de zile.

Acesta este pentru opioide, doar opioide (n.red. medicul arată zona dulapului în care e ţinut fentanilul), dar mai sunt şi alte medicamente care sunt închise, cum ar fi de exemplu soluţiile de electroliţi, pentru că ele pot să creeze anumite complicaţii dacă nu sunt administrate corespunzător, şi legislaţia prevede ca şi ele să fie depozitate separat, dar ele nu sunt substanţe psihotrope", a spus medicul.

Un sistem foarte bine pus la punct, însă fără a putea fi controlat 100%. Medicul Radu Ţincu explică faptul că nu există posibilitatea clipă de clipă să se verifice ce se întâmplă cu fiolele. Aceeaşi procedură care se aplică la noi, de administrare de opioide se aplică şi în celelalte state. Numai că alte state, spune Prof. Ţincu, au luat o măsură în plus, care ar fi utilă şi la noi dacă ar fi implementată prin legislaţie: administrarea acestor tipuri de substanţe cu un martor.

"Oricât de stufoasă ar fi legislaţia, dacă cineva chiar îşi doreşte să sustragă o cantitate de fentanil, lucrul ăsta este aproape imposibil de controlat pentru că nu ai toate pârgiile să verifici în fiecare moment ce se întâmplă cu respectiva cantitate.

E o supoziţie care poate să existe, în momentul în care există aceste fiole şi ele sunt trase în nişte seringi ca să fie administrate pacienţilor, nu poţi să verifici cu o exactitate de 100% dacă toate fiolele au ajuns şi au fost administrate acelui pacient, dar aici nu există nicăieri în lume o altă modalitate de control pentru administrarea de opioide, există aceeaşi procedură, procedura românească este în concordanţă cu procedurile celorlalte state, în momentul în care ai un sistem securizat de păstrare şi administrare, în mod clar acest lucru va înlătura o mare parte din parazitarea care ar putea să apară.

Sigur că mai sunt ţări care au implementat o măsură suplimentară, asta înseamnă administrarea acestor substanţe cu martor, sunt două persoane, cel care administrează şi un martor care supraveghează administrarea tocmai pentru a creşte şi mai mult siguranţa că aceste medicamente sunt utilizate către acel pacient.

Putem să facem acest lucru, dar nu cred că trebuie să-l facem în mod individual, cred că trebuie făcut la nivel naţional.

În momentul în care ajungem la concluzia că există o problemă în raport cu acest tip de consum al substanţelor psihoactive, atunci sigur că se pot face modificări legislative. Cred că nu este foarte complicat să implementezi o astfel de regulă în cazul administrării unor substanţe cum sunt opioidele sau alte psihotrope, să existe o altă persoană care să certifice că aceste substanţe au fost administrate.

Situaţia rezidenţilor de astăzi. Cum ar trebui trataţi şi valorizaţi în spital: "Ei sunt consideraţi colegii noştri, nu au un tratament preferenţial"

"Cel puţin din perspectiva mea, cu rezidenţii mei, ei sunt consideraţi colegii noştri, nu au un tratament preferenţial, nu sunt ostracizaţi la nivelul secţiei, întotdeauna trebuie să plecăm de la ideea că aceşti oameni sunt într-un program de învăţare, iar asta nu înseamnă nişte eforturi supraomeneşti, nu trebuie să-i suprasolicităm dincolo de limite, ei trebuie să-şi desfăşoare activitatea în nişte parametri fiziologici.

Înţeleg din anumite zone că rezidenţii pot face mai multe gărzi decât ar trebui, acest lucru trebuie reglementat, există reglementare legală care spune câte gărzi poţi să faci pe lună, din perspectiva mea prea mare, în mod legal poţi să faci până la 14 gărzi lunar, ceea ce este enorm. Depinde şi în ce spital îţi desfăşori această activitate de gardă. Cred că şi aici ar trebui un pic reglementat ca să nu ajungem pentru anumite specialităţi cum este medicina de urgenţă, terapia intensivă, să suprasolicităm personalul medical.

O gardă de terapie intensivă într-un spital de urgenţă este extrem de dificilă, chiar dacă legea îţi permite a treia zi să mai faci o altă gardă, cred că din punct de vedere uman nu ar trebui să se mai întâmple acest lucru", a explicat pentru News.ro Prof. Univ. Dr. Radu Ţincu.

Sunteti pasionat de tehnologie? Va sugeram sa vizitati Smart Gadgets!


BluAZ vă oferă cele mai recente știri pozitive din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.

Mai multe știri actualizate zilnic pe BluAZ.

Trimiteți un comentariu

Puteti adauga o completare a acestei stiti ori comentariul dumneavoastra, dar va rugam sa folositi un limbaj decent si sa un mesaj la subiect.

Mai nouă Mai veche