Ce înseamnă pentru piața românească - DE LA „JOS GUVERNUL”, LA „MOTANUL” BOLOJAN

Marius Pantea

DISPARIȚIA JOCURILOR DE NOROC TRADIȚIONALE DIN ROMÂNIA

Ofensiva pornitã de celebrul premier „jos guvernul” (Marcel Ciolacu – așa-i plãcea când îi spunea la vremea respectivã un apropiat, dupã cum a recunoscut chiar domnia sa) a fost continuatã cu mare ”scucces” de ”motanul” Bolojan (cel care se ocupã de vânãtoarea de șoareci și șobolani din cãmãrile guvernului… și nu numai), care la 25 februarie anul curent, a desãvârșit opera de închidere a industriei de gambling landbassed în țara noastrã.

Interesați de subiectele Economie, Finante, Afaceri, Afaceri Investitii și jocuri de noroc? Citiți mai mult aici.

Cei doi foști ”capi” ai Guvernului României, au pus la pãmânt o industrie care era bine reglementatã și fiscalizatã, lãsând în loc un ”haos” din care au de câștigat doar organizatorii nelicențiați de statul român. Încasãrile bugetare din acest domeniu s-au prãbușit, iar rezultatele sociale (combaterea adicției de jocuri de noroc) fiind egale cu zero, locul lãsat fiind luat de firme la negru care nu achitã niciun leu statului român.

Închiderea locațiilor specializate din orașele românești, de cãtre edili, la propunerea susținutã a unor reprezentanți ai USR, PNL, PSD din consiliile locale sau doar din partide, nu va rezolva problema adicției de jocuri de noroc în comunitãțile respective, deoarece fiecare jucãtor deține un telefon inteligent, cu internet de mare vitezã, cu ajutorul cãruia va juca în continuare, din pãcate pe cele 1.000 de site-uri de jocuri de noroc nelicențiate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.

Fãrã sã existe nici la acest moment un studiu care sã arate cã la nivelul țãrii noastre existã un fenomen (acela al adicției de jocuri de noroc) pentru o parte importantã din populație, fãrã sã existe date oficiale furnizate de o instituție specializatã (INS, Colegiile Psihologilor, ale Psihiatrilor etc.) care sã spunã cu cifre câți dintre cetãțenii care participã la jocul de noroc au probleme de adicție, care este nivelul acesteia și alte detalii care sã permitã luarea unei astfel de mãsuri, ”motanul” Bolojan și-a bãgat nasul și în ”cãmara” cu jocuri de noroc. Printr-o ordonanțã de urgențã care reglemeta un alt domeniu al administrației centrale și locale a inserat și aspecte legate de jocuri de noroc reușind sã arunce în curtea primarilor responsabilitatea de a permite sau interzice exploatarea jocurilor de noroc pe teritoriul de competențã. Frustrarea ”motanului” Bolojan vine de pe vremea când, edil al Oradei fiind, a încercat sã închidã ”pãcãnelele” din oraș, pe motiv cã stricã climatul social din centrul urbei, iar rãspunsul primit de la ONJN l-a nemulțumit total. Legea spunea și atunci și acum, cã monopolul de stat în domeniul jocurilor de noroc este exercitat exclusiv de Ministerul Finanțelor (prin ONJN), lucru care nu l-a împiedicat pe celebrul ”motan” sã calce în picioare prevederile existente și sã dispunã dupã bunul plac, cum era obiceiul.

Este de înțeles atitudinea unora dintre primari, care s-au gândit la viitoarele alegeri și care printr-un exercițiu doar de imagine au hotãrât închiderea locațiilor de jocuri de noroc, justificând plebicistul la care au participat doar o micã, dar gãlãgioasã parte dintre cetãțenii urbei, care au votat majoritar pentru închiderea jocurilor de noroc. Nu conteazã pierderile financiare (nu ne intereseazã banii din vicii !!!), nu conteazã pierderea locurilor de muncã (pot lucra și în altã parte – au zis!), ceea ce conteazã este sã lase senzația cã au rezolvat cu ”ludomania” la ei pe teritoriu! Chiar dacã acest lucru nu este nici adevãrat și nici nu au o altã soluție pentru aceasta (poate doar cum au fãcut cei de la Zãrnești, care în primã fazã au închis și jocurile de noroc online – adicã trebuia oprit internetul pe raza de competențã, dupã care au revenit).

Soluțiile gãsite de primarii noștri sunt ceva de speriat! Unii au interzis total, alții parțial, la Timișoara au alocat un teren în afara orașului, unde îi invitã pe cei de la jocuri sã construiascã, sãli, drumuri, trotuare etc., iar la anul, sau dupã tura care urmeazã de alegeri, sã vinã altã echipã care sã le interzicã sau sã-i relocheze. Pãi ce om de afaceri nu s-ar bãga la o așa „plãcintã“: te apuci sã investești și nici nu ai terminat bine cã se interzice activitatea (nu reușești sã amortizezi nimic – așa cum se întâmplã și în prezent cu o sumedenie de sãli de la noi). Dar nu intereseazã pe nimeni acest amãnunt.

Faptul cã parte din politicienii care ne conduc au reușit sã îngroape efectiv o industrie care era minuțios reglementatã și fiscalizatã, doar pentru a poza în salvatorii națiuni române, fãrã sã ținã cont de niciun argument (jocul de noroc este o activitate distractivã, nu o modalitate de îmbogãțire rapidã), fãrã sã compare cu celelalte domenii reglementate (consumul de alcool, de tutun, de zahãr, de jocuri video pentru copii etc.) sau ilegale (consumul de droguri și substanțe psihotrope), aratã încã o datã, dacã mai era cazul, faptul cã oameni nepricepuți, fãrã scrupule și fãrã responsabilitate, hotãrãsc destinele acestei țãri fãrã pic de rușine pentru greșelile pe care le fac și fãrã sã fie trași la rãspundere vreodatã de cineva.

Suntem mândri, am reparat și arãtãm la toatã lumea localurile specifice jocurilor de noroc construite în vremea regalitãții, care erau celebre în Europa pentru eleganța și stilul arhitectonic, faima datorându-se și locurilor în care au fost edificate, stațiuni balneo-climaterice în vogã în acea perioadã. Acum ne este rușine, avem probleme de imagine și nu ne mai intereseazã nimic. O sã amintesc aici pe scurt localurile cu care ne mândrim:

1. Cazinoul din Bãile Herculane a fost reabilitat de curând, dupã ce ani de-a rândul a fost dat uitãrii. Clãdirea în care au petrecut cândva împãratul Franz Joseph și Prințesa Sissi a fost construit în perioada 1862 și 1864, dupã un proiect al arhitectului Carl Wilhelm Christian von Doderer. Stilul arhitectonic este eclectic, cu elemente baroce austriece. Cazinoul este în prezent proprietate privatã, iar în anii sãi de glorie gãzduia, în Sala de Argint, jocuri de noroc.
2. Cazinoul din Arad a fost construit în anul 1872 în stil eclectic, cu elemente baroce și neoclasice. Clãdirea impunãtoare, aflatã în proces de reabilitare, era unul dintre locurile preferate ale aristocrației timpului, pentru a juca diverse jocuri de noroc.
3. Cazinoul din Vatra Dornei a fost inaugurat în 1899, iar arhitectul Peter Paul Brang a avut ca model celebrul Cazinou din Baden Baden. În afara sãlilor de jocuri, cazinoul mai gãzduia o salã de teatru, o bibliotecã, un restaurant și o cofetãrie.
4. Cazinoul din Constanța, simbolul orașului de la malul mãrii, a fost inaugurat în 1912. Clãdirea a fost proiectatã de arhitecții Daniel Renard și Petre Antonescu în stilul art nouveau, cu influențe neobaroce. Clienții cazinoului se bucurau de concerte și baluri, de piese de teatru și puteau participa la jocuri de ruletã, baccarat sau blackjack.
5. Cazinoul din Sinaia, un monument arhitectonic emblematic pentru stațiunea prahoveanã, a fost construit în perioada 1911-1912 sub îndrumarea arhitectului Petre Antonescu. Dupã inaugurare, Cazinoul din Sinaia gãzduia chiar și 800 de jucãtori pe searã. În sãlile elegante se organizau jocuri de poker, șah, table, blackjack și ruletã.
6. Cazinoul din Slãnic Moldova (Cazinoul Regal) a fost primul cazino deschis în țara noastrã. Clãdirea impunãtoare, construitã dupã planurile arhitecților George Sterian și H. Rick, la inițiativa lui Nicolae Ghica-Budești, a fost inauguratã în 1894. Elegantul stabiliment putea gãzdui 500 de persoane care se puteau relaxa cu jocuri de biliard sau jucând șah, blackjack, ruletã și baccarat.
7. Cazinoul din Mamaia este situat în centrul stațiunii de la malul Mãrii Negre. Arhitectul Victor Stephanescu este cel care a proiectat clãdirea în stil modernist cu accente mediteraneene. Turiștii veniți sã se relaxeze pe litoral puteau lua masa la restaurant, iar serile și le puteau petrece jucând jocuri de noroc în sãlile special amenajate.
8. Cazinoul din Eforie a fost construit între 1931 și 1935 și facea parte dintr-o serie de imobile cu destinație estivalã. Arhitectul care a proiectat clãdirea a fost Arta Cerchez, ginerele boierului Movilã, cel care a pus bazele stațiunii Eforie Sud.
9. Cazinoul din Cluj-Napoca, construit în 1910, situat în inima orașului, este considerat a fi unul dintre cele mai elegante și sofisticate cazinouri din România. Proiectat de Kálmán Rimanóczy, arhitectura cazinoului este un amestec de stiluri Art Nouveau și neo-baroc, cu decorațiuni complicate și interioare luxoase. Cazinoul a fost o destinație popularã pentru jucãtorii mari și pasionații de jocuri de noroc, precum și un loc pentru evenimente culturale și expoziții.
10. Cazinoul din Iași, construit în 1913 este unul dintre cele mai vechi și mai frumoase cazinouri din România. Proiectat de Iulius Reiss și Arthur Pernet, arhitectura cazinoului este un amestec de stiluri Art Nouveau și neo-baroc, cu decorațiuni complicate și interioare luxoase. Cazinoul a fost o destinație popularã pentru jucãtorii mari și pasionații de jocuri de noroc, precum și un loc pentru evenimente culturale și expoziții.

Soluția pentru români este EDUCAȚIA în general și educația financiarã, în subsidiar, care trebuie promovatã în școli de la vârstã fragedã, așa cum se întâmplã în țãrile civilizate și care sã arate beneficiile și riscurile participãrii la jocurile de noroc. Repet, în lumea civilizatã jocul de noroc face parte din activitãțile de recreere, așezate alãturi de cele din horeca (turism, restaurante, discoteci, etc.), fapt ce permite o abordare inteligentã, întrucât jocurile de noroc au un rol benefic atât pentru individ, cât și pentru societate.

Închei prin a-l parafraza pe distinsul neurochirurg Academicianul Prof. dr. LEON DÃNÃILÃ, care, într-un interviu despre jocurile de noroc, spunea:

”Jocurile, la modul general sunt bune, încã de mici, copii se joacã fie cã o fac în fața blocului, în curte sau pe calculator. Jocurile sunt bune pentru socializare, dezvoltarea inteligenței, pentru dezvoltarea anumitor calitãți ale copilului, iar dacã îl lași izolat și nu ai grijã de el sã îl socializezi, sã vinã în contact cu alți copii, sigur cã rãmâne nedezvoltat din mai multe puncte de vedere. În timpul jocului apar liderii, copiii își pot dezvolta anumite aptitudini și calitãți, descoperindu-se exemplare foarte reușite. În cursul istoriei jocurile sunt apãrute și citate în toatã lumea… Jocurile de noroc trebuie sã fie privite ca un motiv de deconectare, de petrecere a timpului liber, ca o distracție. Interzicerea jocurilor de noroc ar duce în mod inexorabil la apariția unor psihopatologii mult mai grave decât actuala dependențã de jocul patologic”.