Cum afectează românii - Milioane de oameni din UE se angajează fără să știe pe ce salariu. Cum sunt afectate femeile de amânarea legii transparenței salariale

În lipsa acestor reglementări, angajații din cea mai mare parte a Europei dispun în continuare de informații extrem de limitate cu privire la grilele de salarizare sau la modul în care veniturile lor se compară cu cele ale colegilor pe funcții similare.

Amânările le costă miliarde de euro pe femei

Miza acestei directive este una uriașă, în special pentru echitatea de gen. Potrivit datelor Eurostat, decalajul salarial mediu între bărbați și femei în UE este de 11% în defavoarea femeilor.

Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) avertizează că fiecare an de întârziere vine cu un cost financiar masiv.

Căutați conținut similar? Vezi articole despre Economie, Finante, Afaceri, Bani si Afaceri și Give me perspective.

Blocarea sau amânarea transparenței salariale le costă pe femeile din UE între 4,8 și 7,2 miliarde de euro anual, adică o pierdere directă cuprinsă între 465 și 700 de euro per angajată în fiecare an.

Unde s-a blocat legislația europeană

Conform instrumentului de monitorizare dezvoltat de firma internațională de avocatură Addleshaw Goddard, situația la nivelul UE (valabilă în mai 2026) se prezintă astfel.

Austria, Bulgaria, Croația, Ungaria, Luxemburg și Portugalia nu au demarat deloc procedurile (număr în scădere de la 10 țări, în septembrie 2025).

Suedia a publicat inițial o propunere, însă guvernul a înghețat-o în martie 2026, invocând povara administrativă mult prea mare pe care directiva o impune angajatorilor.

Germania intenționează să își actualizeze legislația în cursul anului 2026, iar în Cehia, Finlanda, Grecia, Slovenia și Spania, proiectele de lege sunt încă așteptate.

România, Franța, Țările de Jos, Cipru, Danemarca, Estonia, Irlanda, Italia, Letonia și Lituania au publicat proiecte, dar se află în stadii birocratice diferite, în timp ce Belgia, Malta și Polonia au implementat parțial această lege.

Singura excepție o reprezintă Slovacia, unde Parlamentul a aprobat Legea privind egalitatea salarială pe 15 aprilie 2026, aceasta urmând să intre în vigoare exact la termenul-limită, pe 7 iunie 2026.

Avertismentele experților

În țări mari precum Franța sau Germania, întârzierile legislative pun companiile într-o poziție riscantă.

„În Franța, este foarte probabil ca termenul de 7 iunie să fie ratat. Acest lucru creează o incertitudine reală. Chiar și după adoptarea legii, elementele-cheie vor trebui definite prin decrete separate, fără un calendar clar. Companiile ar trebui să acționeze deja: să cartografieze funcțiile și să își auditeze structurile salariale”, a declarat Jérémie Paubel, partener pe segmentul ocupării forței de muncă la Addleshaw Goddard (Franța).

În Germania, amânarea cadrului legal intern nu îi scutește pe angajatori de presiune, ci dimpotrivă.

„Termenele ratate nu creează o pauză juridică. Ele creează o perioadă intermediară în care companiile nu au reguli interne clare, dar instanțele, angajații și consiliile de întreprindere analizează deja direcția stabilită de Directivă. Angajatorii ar putea fi nevoiți să răspundă în fața angajaților sau să se pregătească de litigii având un standard viitor vizibil, dar fără un cadru de reglementare complet”, a transmis Marijke Van der Most, partener la Addleshaw Goddard (Germania).

Realitatea din teren

Datele din martie 2026 furnizate de platforma globală de recrutare Indeed arată o prăpastie uriașă între piețele muncii din Europa în ceea ce privește transparența voluntară:

Oportunitate pentru angajatorii proactivi

Întârzierile legislative înseamnă că majoritatea europenilor continuă să aplice „în orb” la joburi. Totuși, experții pieței muncii consideră că această perioadă de tranziție defectuoasă oferă un avantaj strategic companiilor curajoase.

„Salariul este cel mai important factor care determină oamenii să caute un nou loc de muncă, dar, în întreaga Europă, este exact lucrul care lipsește din majoritatea anunțurilor”, explică Lisa Feist, economist în cadrul Indeed Hiring Lab.

Potrivit acesteia, companiile care aleg să fie transparente încă de acum, fără să mai aștepte legile naționale, își vor asigura un avantaj masiv: vor consolida încrederea candidaților, vor primi aplicații mult mai calitative și își vor securiza strategiile de recrutare pentru viitor.