Cum afectează românii - Românii vor plăti mai mult la energie, carburanți și gaze, din cauza taxei pe carbon. „Ministerul Economiei și al Energiei nu și-au făcut treaba, nu au făcut prognozele”, acuză analistul Cosmin Păcuraru

În joc sunt atât costurile suplimentare pe care le vor suporta românii, dar și firmele, începând din 2028, cât și aproximativ 8 miliarde de euro pe care România ar urma să le primească prin Fondul Social pentru Climă, mecanismul european destinat compensării efectelor tranziției verzi, precizează într-o analiză președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.

Cât privește procentul cu care pot crește costurile la lumină, gaze și carburanți în România, „nu se știe, pentru că Ministerul Energiei și Economiei nu-și fac treaba, nu au prognozele”, spune Cosmin Păcuraru.

La Bruxelles au loc discuții în această perioadă, pentru că Uniunea Europeană pregătește extinderea taxării emisiilor de carbon către încălzirea locuințelor și transportul rutier, măsură ce ar putea duce la creșteri semnificative ale prețurilor la energie și carburanți, inclusiv la noi în țară.

Explorați alte articole recente despre Economie, Finante, Afaceri, Update me și Bani si Afaceri.

AEI: Noua taxă de carbon poate crește prețurile cu până la 15%

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează într-o analiză că România trebuie să adopte o poziție „fermă, dar negociabilă” la Bruxelles pentru a limita impactul asupra populației.

Conform sistemului ETS2 (noul sistem european de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transport rutier), aprobat de Uniunea Europeană și programat să intre în vigoare în 2028, furnizorii de combustibili vor fi obligați să achiziționeze certificate pentru emisiile de CO₂ generate de produsele lor.

Costurile asociate ar urma să fie transferate către consumatori, iar „acest cost va face ca prețul gazului, cărbunelui, păcurii, benzinei și motorinei să fie mai mare cu 3-15% față de prezent”, aproximează Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

România, având o dependență ridicată de combustibilii fosili pentru încălzire și transport, este una dintre țările care ar putea resimți cel mai puternic efectele acestor schimbări, mai spune el.

În acest context, Chisăliță subliniază că „România nu trebuie să conteste obiectivul reducerii emisiilor, ci modul de implementare și distribuire a costurilor”.

Ce este ETS2 sau taxa pe carbon

Noul cadru poartă numele ETS2 și se negociază acum la nivel european. Un certificat de emisii este un documente care se poate achiziționa de pe piața de profil pentru o tonă de emisii de dioxid de carbon.

Acestea sunt deja incluse în costurile generării de energie pe gaze și cărbune. Dacă la început, aceste certificate costau 5-8 euro bucata, acum, un astfel de certificat de emisii costă 80 de euro.

Cum o tonă de CO2 se emite la producerea unui MWh de energie electrică, iar piața de energie se închide cu energia cea mai scumpă, practic în factura de electricitate a fiecărui consumator casnic din Uniunea Europeană se regăsesc și aceste certificate impuse de UE.

România a cerut și a obținut în 2025 amânarea închiderii unor grupuri pe cărbune după ce închiderea a 7.000 MW în centrale pe gaze și cărbune a lăsat sistemul energetic vulnerabil și a dus la cele mai mari prețuri din UE.

Dumitru Chisăliță: Avem posibile scumpiri, dar putem primi 8 miliarde de euro

Ca măsură de compensare, Uniunea Europeană pregătește Fondul Social pentru Climă, destinat sprijinirii gospodăriilor vulnerabile și micilor întreprinderi afectate de noile costuri.

„România este unul dintre principalii beneficiari ai fondului, fiind estimat să primească aproximativ 8 miliarde de euro din totalul alocărilor”, mai susține Chisăliță.

Aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru modernizarea infrastructurii energetice și reducerea dependenței de combustibili fosili.

„Dezbaterea este dublă: pe de o parte, avem posibile creșteri de costuri, iar pe de altă parte, acces la finanțare europeană care ne poate ajuta în tranziția către surse de energie mai curate”, explică Dumitru Chisăliță.

România își apără eforturile istorice

Un alt pilon al poziției României la negocierile europene îl reprezintă performanțele sale din trecut în ceea ce privește reducerea emisiilor.

Datele Agenției Europene de Mediu arată că, până în 2023, România a reușit să reducă cu 59,5% emisiile totale de gaze cu efect de seră față de 1990. Totodată, Comisia Europeană indică o scădere a emisiilor nete cu 74,5% față de aceeași perioadă.

„România trebuie să arate că a realizat deja reduceri masive de emisii și că acest lucru trebuie recunoscut în proiectarea noilor politici europene”, susține Chisăliță.

Totuși, el atrage atenția că aceste reduceri au fost influențate și de restructurarea industrială de după 1990, nu doar de măsuri climatice.

AEI, despre strategia României: Echilibru între fermitate și negociere

Potrivit expertului în energie, România ar trebui să-și construiască poziția la Bruxelles pe trei direcții majore:

• recunoașterea eforturilor istorice

• adaptarea politicilor europene la realitățile energetice naționale și obținerea de beneficii concrete

• precum accesul mai facil la fonduri europene și sprijin pentru investiții în infrastructura energetică.

„România susține decarbonizarea europeană, dar nu acceptă o aplicare mecanică a politicilor energetice care ignoră efortul deja făcut, structura sistemului energetic național și nevoia de securitate a alimentării”, a declarat Chisăliță.

Cu toate acestea, simpla invocare a performanțelor din trecut nu va fi suficientă pentru a susține interesele României.

Comisia Europeană evaluează statele și în funcție de obiectivele pentru 2030 și 2050, iar România are încă de îndeplinit ținte ambițioase în sectoarele non-ETS (ESR).

Eugenia Gușilov, expert energie: UE e chitită să accelereze calendarul de înverzire, dar sunt sectoare care trebuie protejate, ca să nu ne tăiem craca

La rândul său, Eugenia Gușilov, expert în energie, spune că taxa pe carbon vrea să ne îndepărteze de combustibilii fosili, dar recunoaște că România a primit bani din acest proiect.

„Mecanismul ETS2 (sau taxa pe carbon – n.r.) este gândit să ne îndepărteze de combustibilii fosili. În același timp, în România au venit bani buni din acest proiect. Este o parte care nu îmbrățișează tehnologia verde și suferă, dar UE va putea înăspri acest cadru (…) Industria grea rămâne o ramură poluatoare și va fi pe butuci, dacă UE nu se gândește la un cadru nou”, a spus Eugenia Gușilov, fondatoarea unuia dintre cele mai importante think tank-uri de energie de la noi din țară, Romania Energy Center (ROEC), miercuri, pentru ziarul Libertatea.

În ce privește creșterile de prețuri la gaze, energie și carburanți care ar urma în România, după discuțiile de la Bruxelles, ea spune că „sigur vor fi, însă totul depinde de rezultatul consultărilor. Totuși, ceva drastic trebuie făcut, pentru că nu mai este sustenabil pentru România”.

La noi în țară, se aplică o suprataxare pe partea de electricitate, benzină și motorină, spune consultantul, iar cifrele sunt susținute și de exemple recente.

România s-a clasat pe locul al treilea în Uniunea Europeană, în luna mai 2026, în ceea ce privește prețurile ridicate ale energiei electrice pe piața spot. Doar Irlanda și Italia au înregistrat prețuri mai mari la lumină decât România.

Foto: Libertatea

Românii plătesc cel mai scump curent. În restul țărilor din UE, facturile pentru energie electrică au scăzut în medie cu 5,4%, în 2025, potrivit datelor Eurostat.

Interesul României este să atragem bani pentru zonele verzi, spune expertul în energie, precizând că „UE este chitită să accelereze calendarul de înverzire”, pentru că vrea să ne scoată de pe gaz.

Subiectul remisiilor de dioxid de carbon trebuie abordat, mai spune Eugenia Gușilov, iar România este undeva la mijloc, pentru că vrem și investiții în zone verzi, spre tranziția verde, eco, dar în același timp nu vrem să nu aruncăm ce avem și ne ajută economia.

„Totuși, sunt sectoare care trebuie protejate, ca să nu ne tăiem craca de sub picioare și să ajungem dependenți de SUA sau Africa”, atenționează expertul în energie.

Pe partea de carbon, UE urmărește până în 2030 o reducere cu cel puțin 55% a emisiilor nete față de 1990, iar România trebuie să contribuie prin măsuri în energie, transport, clădiri și alte sectoare.

Comisia „e prea agresivă” pe partea aceasta, apreciază Gușilov, iar un calendar mai extins ar putea fi o soluție, spune ea.

Cosmin Păcuraru, consultant în energie: Ministerul Economiei și al Energiei nu au făcut prognozele

Informația că taxa pe carbon poate duce la o mărire a prețurilor în România a fost confirmată miercuri, pentru ziarul Libertatea, și de Cosmin Gabriel Păcuraru, consultant în energie.

În plus, orice modificare a unui mix energetic înseamnă sigur o creștere a consumului de gaze naturale sau cărbune, „iar în acest moment, piețele de energie electrică nu funcționează cum trebuie, contractele nu sunt toate transparente”, mai spune el.

Cât privește procentul cu care s-ar putea scumpi facturile românilor la energie electrică, gaze, dar și carburanții, analistul nu se aruncă la procente și spune să așteptăm aceste cifre de la oficiali.

„Dar Ministerul Economiei și Ministerul Energiei nu-și fac treaba, nu au făcut prognozele”, susține Cosmin Păcuraru.

În prezent, nu există cifre oficiale de la aceste instituții care să arate cu cât se pot scumpi energia, gazele și carburanții în perioada următoare.

Un draft de proiect de lege al Comisiei Europene arată că Executivul european vrea ca statele membre ale UE să taxeze gazele naturale la un nivel mai ridicat decât electricitatea prin introducerea unei noi taxe pe carbon.

În același timp, aceasta va afecta și europenii care folosesc autoturisme pe benzină sau motorină, în contextul în care Bruxellesul urmărește să folosească această măsură pentru a promova electrificarea.

România, locul 1 la costul luminii raportat la venituri, în Uniunea Europeană

Uniunea Europeană vrea să schimbe structura taxelor pe energie și ale tarifelor de rețea, pentru a reduce facturile consumatorilor și pentru a încuraja utilizarea electricității în detrimentul gazului natural, potrivit unui proiect de propunere apărut recent.

Planul include impozitarea electricității la o cotă mai mică decât gazul, ca parte a unui efort mai amplu de a combate dependența de combustibilii fosili importați.

Aceste măsuri vin pe fondul creșterii prețurilor la energie, alimentate de efectele aduse de războiul din Orientul Mijlociu asupra piețelor globale.

Conform proiectului, statele membre vor fi obligate să taxeze electricitatea la un nivel mai scăzut decât gazul.