Cum trăiesc românii astăzi - Copiii României, între sărăcie, abandon școlar și riscuri majore

România se confruntă cu un tablou complex și îngrijorător în ceea ce privește situația copiilor, potrivit celor mai recente date și analize din domeniul social, educațional și medical.

Indicatorii privind sărăcia, sănătatea, educația și siguranța digitală conturează imaginea unei generații expuse simultan unor vulnerabilități multiple, cu efecte pe termen lung asupra dezvoltării sale.

La nivel național, peste trei din zece copii (32,4%) trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, un procent semnificativ mai mare decât în cazul populației adulte. În termeni reali, este vorba despre peste 1,1 milioane de copii pentru care asigurarea unui trai decent reprezintă o provocare constantă. Impactul sărăciei se reflectă direct în viața de zi cu zi. Un studiu realizat în vara anului 2025 arată că 58% dintre familiile cu copii integrați în programe educaționale nu pot acoperi costurile educației fără sprijin extern, procentul urcând la 87% în rândul familiilor aflate în sărăcie severă percepută.

Fenomenul este vizibil și în alimentație. Tot mai multe familii nu își permit mese regulate cu proteine, iar în cazul familiilor monoparentale procentul ajunge la aproape 26%. Sărăcia influențează și participarea socială, aproape jumătate dintre copiii vulnerabili fiind excluși de la excursii sau activități școlare.

Interesați de subiectele Societate, Social, mures, targu mures și copiii? Citiți mai mult aici.

Vezi și: A fost aprobat proiectul „Tren Metropolitan Mureș” Reghin – Luduș

Educația. Sute de mii de copii în afara sistemului

Un alt semnal major de alarmă îl reprezintă participarea la educație. La începutul anului trecut, peste 425.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani nu erau cuprinși în sistemul de învățământ, adică aproximativ 18% din totalul populației din această categorie. Problemele încep încă de la vârste mici. România înregistrează cea mai scăzută rată de cuprindere în educația timpurie din Uniunea Europeană, cu 76,5%, mult sub media europeană de 95%.

Situația se agravează odată cu vârsta: în ciclul gimnazial, rata copiilor în afara școlii a crescut constant de la 12,3% în 2021 la peste 17% în 2024, iar în învățământul liceal, aproape 27% dintre adolescenți nu sunt integrați în sistemul educațional.

Totodată, România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale maternității în rândul adolescentelor din Europa. Într-un singur an, 5.815 copii s-au născut din mame minore, dintre care 496 din mame sub 15 ani.

Fenomenul are implicații medicale și sociale profunde. Aproape unul din cinci copii născuți din mame minore nu este primul copil al mamei, iar riscurile medicale sunt semnificativ mai mari: probabilitatea de greutate mică la naștere crește odată cu scăderea vârstei mamei. Totodată, lipsa accesului la îngrijire prenatală este mai accentuată în aceste cazuri: peste 43% dintre mamele sub 15 ani nu au beneficiat de controale prenatale, comparativ cu media națională de 28%.

Mortalitate infantilă în creștere și criză de vaccinare

Unul dintre cele mai grave semnale vine din zona sănătății. Rata mortalității infantile a urcat la 6,6 la mia de născuți vii, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, după o perioadă de scădere constantă în anii anteriori. În paralel, România se confruntă cu o scădere accentuată a acoperirii vaccinale, în special pentru vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă). Rata de acceptare pentru prima doză este de doar 47,4%, mult sub pragul necesar pentru imunizare colectivă.

Diferențele teritoriale sunt semnificative: în unele județe acoperirea scade sub 30%, în timp ce doar într-un număr redus de zone depășește 70%. Specialiștii atrag atenția că aceste dezechilibre cresc riscul de reapariție a unor boli considerate anterior controlate. Mediul online a devenit o sursă majoră de risc. Aproape 80% dintre copii navighează pe internet fără restricții, iar expunerea la pericole este ridicată. Peste o treime dintre adolescenți au profiluri publice pe rețelele sociale, ceea ce facilitează contactul cu persoane necunoscute.

Aproape jumătate dintre adolescenți au fost abordați de străini online, iar o treime au raportat situații de hărțuire sau interacțiuni inconfortabile. În același timp, peste 60% dintre copii au fost martori la cyberbullying, fenomen devenit constant în mediul digital. Un aspect alarmant este lipsa de reacție: doar 5% dintre copii solicită ajutorul unui adult în astfel de situații, în timp ce majoritatea aleg să ignore problema. Nici mediul școlar nu este lipsit de riscuri. 90% dintre profesori și consilieri consideră că elevii sunt expuși fenomenului de bullying, iar frecvența acestuia este percepută ca fiind mai mare în mediul urban.

De asemenea, datele privind starea emoțională a copiilor arată un echilibru fragil. Doar 3 din 5 copii afirmă că se simt frecvent fericiți, în timp ce un sfert declară că se simt frecvent triști. De asemenea, peste jumătate dintre copii se confruntă cu oboseală persistentă.

Anxietatea rămâne cea mai frecventă problemă identificată în rândul copiilor care beneficiază de terapie psihologică, urmată de dificultăți emoționale, probleme de învățare, dependența de ecrane și cazuri de abuz sau comportamente de risc.

O imagine de ansamblu: multiple crize suprapuse

În total, România are peste 3,6 milioane de copii, reprezentând 19% din populația țării. Cu toate acestea, datele indică o realitate complexă: copii mai săraci, mai puțin integrați în educație, mai expuși riscurilor medicale și mai vulnerabili în mediul digital.

De la sărăcie și abandon școlar până la mortalitate infantilă și lipsa protecției în mediul online, toate aceste fenomene nu acționează izolat, ci se suprapun, amplificându-se reciproc. Imaginea de ansamblu conturează nu doar o problemă socială punctuală, ci o provocare structurală majoră pentru viitorul generațiilor următoare.

Diana Cărburean