Descoperire medicală recentă - Peste 60% dintre angajatii din sanatate iau in calcul plecarea din sistem daca legea salarizarii nu este corectata

Peste 60% dintre angajatii din sanatate iau in calcul plecarea din sistem daca legea salarizarii nu este corectata. Nemultumirile legate de salarizare si perceptia privind lipsa unor corectii in legea salarizarii pot influenta decizia unei parti a personalului medical de a ramane in sistemul public.

Salarizarea, principalul punct de tensiune pentru angajatii din sanatate

Potrivit Federatiei „Solidaritatea Sanitara” din Romania, o consultare a anagajatilor din domeniul sanitar a evaluat asteptarile personalului din sistem privind viitoarele modificari ale legii salarizarii si impactul acestora asupra stabilitatii resursei umane din sanatate.

Doriți mai multe informații pe tema Medicina, Sanatate și Articole?

Plecarea din sistem, luata in calcul de o parte dintre respondenti

Datele arata existenta unei disponibilitati crescute de a cauta alternative profesionale in lipsa unor schimbari considerate echitabile.Politicile de salarizare au efect direct asupra capacitatii sistemului de a pastra personalul medical si asupra functionarii serviciilor medicale pe termen mediu si lung.

Raspunsul angajatilor, in cifre

Pe toate temele importante, pozitiile sunt convergente la medici, asistenti, personal auxiliar si personal nemedical/TESA. Patru conditii apar constant, in blocuri diferite ale chestionarului:

• Protejarea venitului total aflat in plata. 93,9% sustin ca niciun angajat in activitate nu ar trebui sa piarda din venit (non-regres), iar optiunea dominanta este protejarea intregului venit lunar, nu doar a salariului de baza.
• Indexarea salariilor cu inflatia. 90,6% cer ca valoarea de referinta sa fie actualizata periodic cu inflatia; 74,8% considera acceptabila o crestere reala de cel putin 10%.
• Recunoasterea muncii atipice. 88,6% cer plata distincta a muncii de noapte, 87,5% majorarea cu 100% pentru weekend si sarbatori, iar 82,4% mentinerea sau cresterea sporului de tura. 79,1% spun ca disponibilitatea de a lucra in ture, nopti si zile libere ar scadea daca aceste drepturi sunt reduse.
• Diferentierea justificata, nu uniformizarea. 82,1% cer mentinerea diferentelor intre specialitati si locuri de munca, 72,7% coeficienti diferiti pe specialitati, iar 76,9% un mecanism pentru specialitatile cu deficit sever de personal.

Ce ar trebui modificat sau completat in proiect

Pornind de la pozitiile exprimate de angajati, Federatia „Solidaritatea Sanitara” solicita Guvernului corectarea proiectului pe urmatoarele directii:

• Garantarea venitului total, nu doar a salariului de baza. O protectie limitata la salariul de baza este perceputa ca insuficienta daca sporurile, garzile si drepturile pentru program atipic scad. Impactul reformei trebuie prezentat transparent, pe venitul total, pe categorii si pe tipuri de program.
• Plata corecta a muncii atipice si a garzilor. Turele, munca de noapte, weekendul, sarbatorile si garzile asigura continuitatea asistentei medicale si nu pot fi reduse fara efecte operationale. Plata garzilor la tarif orar majorat cu doar 10% nu reflecta efortul real.
• Mentinerea si actualizarea drepturilor pentru conditii de munca, prin raportare la salariul de baza in plata.
• Diferentierea pe specialitati. Absenta diferentierii pe specialitati este principala lacuna a proiectului. Diferentierea coeficientilor in functie de specialitate, risc, responsabilitate si tipul unitatii este ceruta de angajati (plasata pe primul loc intre ajustari de 54% dintre cei care au ierarhizat) si este, totodata, recomandata in analizele tehnice de fundamentare a reformei.
• Corectarea plafonului de 20%. Plafonul genereaza inechitati intre categorii expuse acelorasi conditii. El trebuie insotit de exceptarea drepturilor specifice sanatatii sau de includerea transparenta a unor sporuri in salariul de baza, cu mentinerea unor minime garantate.
• Includerea personalului nemedical si TESA in logica salarizarii specifica sanatatii.
• Tratarea retentiei ca risc de politica publica. Intentia ridicata de plecare, mai ales la tineri, impune o evaluare a efectului proiectului asupra deficitului de personal, pe specialitati si pe unitatile cu program de continuitate.

Datele arata ca munca atipica este una dintre liniile de fractura ale proiectului. 82,4% sustin mentinerea sau majorarea sporului de tura, 88,6% sustin recompensarea distincta a muncii de noapte, iar 87,5% aleg majorarea cu 100% pentru munca desfasurata in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale. In cazul garzilor desfasurate in zile libere sau sarbatori legale, 85,4% dintre respondentii relevanti aleg suplimentarea cu 100%.

Sporurile pentru conditii de munca nu sunt percepute ca privilegii, ci ca mecanisme de adecvare a recompensei la realitatea muncii. 88,3% sustin introducerea in lege a unor niveluri minime garantate ale sporurilor, iar 85,1% resping plafonul de 20% sau il accepta doar conditionat. Mesajul este simplu: plafonul nu poate fi aplicat mecanic intr-un sector in care expunerea la risc, continuitatea si responsabilitatea pentru pacient sunt structurale.

Comparatorul salariilor a avut rol de instrument de orientare a raspunsurilor. Dintre respondentii care au ajuns la blocul de impact, 49,7% declara ca l-au utilizat; dintre utilizatori, 37,3% au indicat o scadere a venitului, 29,3% o crestere, 27,6% aproximativ acelasi nivel, iar 5,7% nu au putut interpreta rezultatul. FSSR solicita ca decidentii sa publice simulari complete, pe functii si situatii reprezentative, inainte de adoptarea legii.

Raspunsurile deschise dau greutate umana cifrelor. Angajatii vorbesc despre salarii care sa acopere inflatia, sporuri si garzi platite la salariul aflat in plata, echitate intre profesii, recunoasterea muncii asistentilor, infirmierelor, brancardierilor, ingrijitoarelor si personalului TESA, precum si despre riscul ca pacientii sa fie afectati daca personalul pleaca sau este demotivat.

Formulari recurente, redate anonimizat, sunt:

„Salarizarea trebuie tratata ca investitie in siguranta actului medical, nu ca simpla cheltuiala”,
„Sa se plateasca sporurile si garzile la salariul aflat in plata”,
„Sistemul nu poate functiona fara oameni motivati si respectati”
„Cum vor fi ingrijiti pacientii cand personalul medical este preocupat de grija zilei de maine?”.

Consultarea indica si un risc sistemic: 61,3% dintre respondentii care au raspuns la itemul de retentie considera probabila sau foarte probabila plecarea din sistemul public daca proiectul legii nu este corectat. In esantionul ponderat pe structura profesionala, valoarea este chiar mai mare, 63,3%. Pentru FSSR, aceasta confirma ca salarizarea in sanatate trebuie tratata ca politica de retentie, nu ca exercitiu contabil.

Pozitia Federatiei „Solidaritatea Sanitara” din Romania

Rezultatele consultarii confirma, in cifre, directiile pe care FSSR le sustine in propunerile transmise Guvernului (27 mai, 2, 8 si 17 iunie 2026). FSSR atrage atentia ca tiparul „salarii afisate mai mari, drepturi efective mai mici”, semnalat de analizele proprii inca din 2017 si confirmat ulterior, risca sa se repete daca protectia venitului total, recunoasterea muncii atipice si diferentierea pe specialitati nu sunt asigurate prin lege.

FSSR solicita modificarea proiectului legii salarizarii inainte de adoptare, astfel incat forma finala sa includa garantii reale de non-regres salarial, indexarea valorii de referinta, protectia sporurilor si a drepturilor pentru program atipic, plata corecta a garzilor, diferentieri justificate intre specialitati si locuri de munca, includerea personalului TESA si nemedical, precum si mecanisme transparente de evaluare si contestare a pozitionarii functiilor.

Autor: Adriana Pavel