Dezvoltări recente în țară - Noaptea în care fetele își pot visa ursitul. Tradiții și superstiții de Sânziene

Sânzienele sunt sărbătorite pe 24 iunie, odată cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Ziua Iei, fiind una dintre cele mai încărcate de simboluri zile din calendarul popular.

Noaptea în care fetele își pot visa ursitul. Tradiții și superstiții de Sânziene, sărbătoarea care împletește credința populară, ritualurile de dragoste, florile de leac și vechi obiceiuri legate de vară, belșug și protecția gospodăriei.

Noaptea în care fetele își pot visa ursitul

Sânzienele sunt sărbătorite în fiecare an pe 24 iunie, zi în care creștinii ortodocși prăznuiesc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

În calendarul popular, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de Drăgaica, mai ales în sudul țării, și marchează începutul verii, fiind numită în unele zone „Cap de vară” sau „Amuțitul cucului”.

Explorați alte articole recente despre Romania, traditii romanesti, Monitorul de Neamt, ziua iei și Actualitate.

Noaptea de 23 spre 24 iunie este considerată una dintre cele mai misterioase nopți din an. În credința populară, atunci se deschid porțile cerului, lumea de dincolo se apropie de cea pământeană, iar florile și plantele capătă puteri tămăduitoare.

Tradiții și superstiții de Sânziene

Cele mai cunoscute obiceiuri de Sânziene sunt legate de dragoste și căsătorie.

Fetele puneau flori de sânziene sub pernă, în speranța că își vor visa ursitul. În alte zone, împleteau cununi din flori galbene și le aruncau pe acoperișul casei.

Dacă acea cunună rămânea prinsă, se spunea că fata urma să se mărite în acel an. Dacă se rostogolea jos, trebuia aruncată din nou, pentru a afla câți ani mai are de așteptat până la căsătorie.

În unele sate, cununa era aruncată și peste vite. Dacă se prindea de un animal tânăr, viitorul soț urma să fie tânăr. Dacă se prindea de unul bătrân, alesul era considerat a fi mai în vârstă.

Florile de Sânziene, plante cu puteri speciale

În credința populară, Sânzienele sunt și zâne bune, dar și florile galbene care înfloresc în preajma zilei de 24 iunie.

Se spunea că aceste flori dau puteri deosebite plantelor de leac, iar buruienile culese în noaptea de Sânziene sau în zorii zilei aveau efecte tămăduitoare.

Florile erau prinse în cununi, legate în formă de cruce și duse la biserică pentru a fi sfințite. Apoi erau păstrate în gospodării, pentru protecție, sănătate și alungarea relelor.

În medicina populară, sânzienele erau folosite pentru diferite boli, iar roua căzută pe flori în această noapte era considerată vindecătoare pentru ochi și piele.

Focuri, cununi și ritualuri de protecție

În multe zone ale țării, în noaptea de Sânziene se aprindeau focuri pe dealuri. Flăcăii învârteau făclii aprinse, iar în unele sate oamenii înconjurau casele, ogoarele și grajdurile cu lumini, pentru protecție și belșug.

Focul avea rolul de a alunga spiritele rele și de a marca victoria luminii asupra întunericului, în apropierea solstițiului de vară.

În Maramureș, Transilvania și alte zone, tinerii săreau peste focuri, iar în unele locuri îndrăgostiții se scăldau împreună în râu, existând credința că astfel vor rămâne împreună toată viața.

Roua Sânzienelor și frumusețea fetelor

Un alt obicei spune că fetele se scăldau în rouă, în dimineața zilei de 24 iunie, înainte de răsăritul soarelui.

Roua era strânsă în cârpe albe, curate, apoi stoarsă într-un vas nou. Femeile care o adunau nu trebuiau să vorbească pe drumul spre casă și nu trebuiau să întâlnească pe nimeni.

Se credea că persoanele care se spală cu roua Sânzienelor vor fi sănătoase, frumoase și iubite peste an.

Sânzienele și Ziua Iei

Pe 24 iunie este sărbătorită și Ziua Iei, marcată din 2013 la inițiativa comunității La Blouse Roumaine.

Ia, cămașa tradițională românească, este una dintre cele mai importante piese ale costumului popular și însoțea altădată momentele esențiale din viața omului: munca, sărbătorile, nunta, botezul și ritualurile de trecere.

Legătura cu Sânzienele face ca ziua de 24 iunie să fie una dedicată atât tradițiilor populare, cât și identității românești.

O sărbătoare între credință, mit și iubire

Sărbătoarea Sânzienelor își are originea într-un vechi cult solar și agrar, legat de vară, rod, lumină și fertilitate.

În tradiția populară, dacă Sânzienele erau respectate, culturile rodeau, fetele își aflau alesul, gospodăriile erau ferite de rele, iar oamenii primeau sănătate și noroc.

Dacă sărbătoarea era nesocotită, zânele bune se puteau transforma în făpturi răzbunătoare, asemănate cu Ielele sau Rusaliile.

Noaptea de Sânziene rămâne una dintre cele mai bogate și misterioase sărbători din tradiția românească, o noapte în care dragostea, florile, focul, roua și credința populară se întâlnesc într-un ritual al verii.