Eveniment internațional major - Live Blog Alegeri cruciale în Armenia: urnele s-au închis într-un scrutin marcat de tensiunea dintre Est și Vest. A început numărătoarea voturilor

Circa 2,5 milioane de armeni au fost chemați duminică, 7 iunie, la urne pentru a vota în alegerile parlamentare, considerate cele mai „geopolitizate” din regiunea Caucazului în contextul lansării unor procese diplomatice cărora Rusia li se opune cu înverșunare. Mai multe persoane, inclusiv un candidat, au fost arestate pentru tentative de cumpărare a votului.

UPDATE 20.15 Prezența electorală a fost de 58,97%, a anunțat Comisia Electorală Centrală la o oră de la închiderea urnelor.

Din cei 2.503.976 de cetățeni eligibili pentru exercitarea dreptului la vot, 1.476.597 au participat la alegeri, conform președintelui Comisiei Electorale Centrale, Vahagn Hovakimyan.

Descoperiți și alte știri legate de Externe, International și Give me perspective.

UPDATE 19.05 Votul s-a încheiat la ora locală 20:00 (19:00) în România în toate cele 2.005 de secții și a început procesarea buletinelor de vot.

UPDATE 18.55 O schemă de cumpărare de voturi în schimbul a 17.500 de euro a fost descoperită și neutralizată, duminică, de Comitetul Anticorupție din Armenia și Departamentului Regional Kotayk.

Șapte persoane au fost arestate în acest caz, transmite Armenpress.

„Au fost obținute dovezi concrete care indică faptul că persoane numite în funcții de răspundere la biroul din Charentsavan al Partidului Armenia Puternică din provincia Kotayk, inclusiv o persoană înregistrată ca și candidat parlamentar al aceleiași forțe politice, acționând ca parte a unui grup și în acord prealabil cu alți susținători, au promis și distribuit mită electorală în valoare totală de 7,5 milioane de drami armeni către aproximativ 45 de alegători”, a declarat Comitetul Anticorupție din Armenia.

UPDATE 18.14 Un total 1.224.957 de alegători, sau 48,92%, și-au exprimat votul până la ora 17:00 în alegerile parlamentare din Armenia, potrivit Comisiei Electorale Centrale.

În total, 2.503.976 de cetățeni armeni sunt eligibili să voteze la alegeri.

UPDATE 17.35 Partidul Contractul Civil, aflat la putere, le-a cerut alegătorilor să iasă la vot. Acest apel vine cu mai puțin de două ore înainte de închiderea urnelor.

Arayik Harutyunyan, șeful de cabinet al Cabinetului Prim-ministrului Armeniei, și-a exprimat încrederea că democrația va face încă un pas înainte în urma acestor alegeri.

UPDATE 16.50 Președintele Armeniei, Vahagn Khachaturyan a declarat la ieșirea din secția de votare că ales „un viitor pașnic, în dezvoltare, puternic și stabil pentru Republica Armenia”.

UPDATE 15.00. La ora 14:00, prezența la vot la alegerile parlamentare era de 33,84%. Un total de 847.226 de alegători participaseră la vot.

Până la ora 14:00, un total de 33,38% dintre alegători (283.601 de alegători) votaseră în capitala Erevan, 28,85% (31.253) în Giumri, al doilea oraș ca mărime din Armenia, și 33,6% (31.510) în Vanadzor, al treilea oraș ca mărime.

La precedentele alegeri, desfășurate în iunie 2021, la ora 14.00 prezența la vot a fost de 26,82%.

UPDATE 14.50. Fost președinte și candidat la funcția de prim-ministru din partea Alianței Armenia, Robert Kociarian, a răspuns la întrebările presei, după ce a votat în alegerile parlamentare de duminică.

Când a fost întrebat dacă premierul armean Nikol Pașinian ar putea deveni un aliat al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în cazul în care va câștiga alegerile, Kociarian a precizat că o astfel de opțiune este improbabilă.

„Nu cred că el (Pașinian – n.r.) poate deveni un aliat militar. Dar comparația este foarte potrivită. Sunt foarte asemănători: aventurieri cu o atitudine nerușinată față de interesele propriei țări”, a declarat candidatul prorus Robert Kociarian.

UPDATE 13.35. Liderul blocului Armenia Puternică, Samvel Karapetian, a votat, după ce a fost escortat la secție de poliția penitenciarelor. Magnatul armeano-rus se află în arest la domiciliu sub acuzația de că a pus la cale la o lovitură de stat. În mod evident, el neagă această acuzație și o prezintă ca fiind motivată politic.

După vot, Samvel Karapetian a pretins că nu are sprijinul Kremlinului și a spus că Rusia își urmărește propriile interese în Armenia, indiferent de politicieni.

„Cred că rușii au propriile interese în Armenia și își pun în aplicare politica în mod constant. Acest lucru nu are nicio legătură nici cu Pașinian, nici cu mine, nici cu vreo altă forță politică”, a spus Samvel Karapetian.

El a spus că remarcile recente ale lui Vladimir Putin la o întâlnire cu Nikol Pașinian, în care și-a exprimat speranța că politicienii „proruși” vor putea participa la alegeri, nu constituie un sprijin pentru el.

„Ați văzut cum m-a susținut Rusia? Putin a spus pur și simplu că oamenii ar trebui să aibă șansa de a participa la alegeri. Evident, nu consider asta un sprijin”, a răspuns Samvel Karapetian, când a fost întrebat dacă are sprijinul Kremlinului.

UPDATE 12.30. La ora 11:00, prezența la vot în alegerile parlamentare din Armenia era de doar 14,48%. Un total de 362.657 de alegători participaseră la vot.

Până la ora 11:00, 14,46% dintre alegători (122.856 de alegători) votaseră în capitala Erevan, 11,80% (12.785) în Giumri, al doilea oraș ca mărime din Armenia, și 14,49% (13.588) în Vanadzor, al treilea oraș ca mărime.

La alegerile anterioare din iunie 2021, până la ora 11:00 votaseră un total de 201.250 de oameni, ceea ce reprezenta 12,2% din numărul total de alegători.

UPDATE 11.20. După ce și-a exprimat votul la o secție din Erevan, premierul Nikol Pașinian a declarat că nu vede nicio tensiune în relațiile cu Rusia și a descris astfel de afirmații drept unele artificiale.

„Nu văd nicio tensiune, este o tensiune artificială. Relațiile noastre cu Rusia sunt instituționale și se bazează pe respect reciproc”, a declarat premierul armean.

Pașinian a acuzat „unele forțe politice” din Armenia că încearcă să creeze tensiuni în relațiile dintre Armenia și Rusia, dar a spus că aceste încercări nu dau rezultate, deoarece el menține legături bune cu Vladimir Putin.

„Anumite forțe care operează în Armenia încearcă să creeze tensiuni în relațiile dintre Armenia și Rusia. Aceste tensiuni nu sunt create pentru simplul motiv că am relații foarte strânse cu președintele Federației Ruse”, a declarat Nikol Pașinian.

UPDATE 10.25. Agenția de aplicare a legii a anunțat duminică mai multe arestări într-o schemă de cumpărare de voturi, în care ar fi implicat blocul Armenia Puternică.

Comitetul Anticorupție a precizat, într-un comunicat de presă, că o operațiune comună cu agenți ai Serviciului Național de Securitate a dezvăluit că un candidat parlamentar din blocul Armenia Puternică a dat mită mai multor locuitori din provincia Lori în schimbul voturilor în favoarea blocului său.

Agenția de aplicare a legii nu a specificat câți suspecți au fost reținuți. A declarat că au fost efectuate percheziții și alte proceduri. A fost publicată o înregistrare audio în care suspecții au fost surprinși discutând despre schemă.

UPDATE 09.35. Absența președinților în două secții de votare și a unui secretar se datorează unor proceduri penale, a anunțat, duminică, președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Armenia, Vahagn Hovakimyan.

„Au fost arestați în noaptea dinaintea alegerilor. Avem și un caz în care mama unui președinte de secție de votare a murit noaptea. Problema este legată de factorul uman. Au existat și probleme tehnice în unele secții de votare, când aparatul imprima cuponul și exista numărul de serie al alegătorului, în timp ce una sau două cifre erau diferite în listă”, a spus Vahagn Hovakimyan.

De asemenea, autorităţile armene au arestat sâmbătă şase candidaţi ai unui partid prorus de opoziţie, cu o zi înainte de deschiderea secțiilor de votare.

Arestarea celor șase candidați proruși, care fac parte din partidul Armenia Puternică, a fost anunțată de o agenție de presă oficială, care nu a oferit vreun motiv.

UPDATE 9.20. A început votul în alegerile parlamentare din Armenia. Secțiile de votare s-au deschis la ora 8:00, ora locală, și vor rămâne deschise până la ora 20:00, după care va începe numărarea voturilor.

„Până la ora 8.00, am avut absențe în 48 din cele 42.005 secții de votare. Doar în trei cazuri au lipsit doi președinți și un secretar. Codul Electoral permite ca, în cazul în care lipsește vreun membru al comisiei electorale, procesul să continue oricum; adică, procesul decurge normal. În această perioadă, firește, au existat probleme tehnice, care sunt rezolvate rapid în curs de desfășurare. Vă urez tuturor alegeri pașnice și corecte”, a declarat președintele Comisieie Electorale Centrale din Armenia, Vahagn Hovakimyan.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Armenii s-au deplasat astăzi la secțiile de votare pentru a stabili atât legislatura pentru următorii cinci ani a Adunării Naționale, care este formată din 101 deputați, cât și pentru a indica direcția geopolitică a țării.

În total, 16 partide și două alianțe electorale au candidat pentru cele 101 de mandate ale Parlamentului armean.

Alegeri sub umbra războiului din Nagorno-Karabah

Un sondaj preelectoral efectuat la solicitarea ONG-ul International Republican Institute (IRI), cu sediul la Washington D.C., plasa în frunte partidul Contractul Civil, condus de prim-ministrul Nikol Pașinian, aflat în funcție din 2018. 32% dintre respondenți și-au anunțat sprijinul pentru Contractul Civil, al cărui lider pledează pentru aprofundarea păcii cu Azerbaidjan și nu își ascunde intenția de a continua apropierea de Statele Unite și Uniunea Europeană după ce Armenia a experimentat ceea ce a numit „trădarea rusă” în timpul ofensivei azere din Nagorno-Karabah.

De altfel, alegerile de duminică au fost primele de la această ofensivă din 19-20 septembrie 2020 care a dus la depopularea Nagorno-Karabah (Arțah în armeană) de etnicii armeni. Aproximativ 100.000 de armeni au fugit în acele zile dramatice din propriile case și s-au refugiat în Armenia, în timp ce Rusia nu și-a respectat statutul de aliat și garant al securității.

Între Vest și Est?

Ca semn al susținerii deschiderii manifestate de Armenia, președintele american Donald Trump și-a declarat sprijinul „total” pentru „prietenul” său Nikol Pașinian, în timp ce aproape 50 de lideri de stat din Europa s-au deplasat la începutul lunii mai la Erevan pentru summitul Comunității Politice Europene. Armenia a găzduit atunci și primul summit UE-Armenia.

În aceste condiții, mulți observatori considerau alegerile din Armenia un fel de referendum pentru continuarea procesului de pace cu Azerbaidjan și viitorul geopolitic al țării. Nikol Pașinian are nevoie de o majoritate de două treimi pentru a opera modificările constituționale cerute de Azerbaidjan pentru semnarea unui tratat de pace oficial, iar pacea este necesară pentru supraviețuirea acestei țări cu o populație de puțin peste trei milioane de locuitori.

Rusia, comportament de stăpân

Rusia, în schimb, se opune oricăror procese care i-ar reduce pârghiile de influență. Propagandiștii Kremlinului au criticat termenii păcii, normalizarea relațiilor cu Turcia și apropierea de Statele Unite, în timp ce liderul autocrat rus Vladimir Putin a avertizat împotriva oricărei apropieri de Uniunea Europeană și a amenințat cu „scenariul ucrainean”. Pentru a spori presiunile asupra lui Pașinian, Putin i-a cerut să organizeze un referendum în care armenii să aleagă între Uniunea Economică Eurasiatică, din care Armenia face parte deocamdată, și Uniunea Europeană.

Șantaj economic și dezinformare masivă

Rusia a sporit însă presiunile cu măsuri dure anunțate aproape zilnic începând cu trei săptămâni înainte de alegeri. Regimul de la Moscova, care se prezintă drept „partenerul natural” și „de încredere” al „fraților” armeni, a ținut să se amestece în alegeri cu interzicerea importurilor la numeroase produse agricole armene. În plus, Putin a amenințat Armenia că nu va mai cumpăra așa-zise „gaze rusești ieftine”. Toate aceste măsuri și amenințări verbale sunt mesaje clare către armeni să nu voteze pentru partidul lui Pașinian, ci formațiunile politice proruse din opoziție, printre care se remarcă Armenia Puternică.

Partidul Armenia Puternică este condus de Samvel Karapetian, un miliardar armeano-rus suspectat că ar fi agent al serviciilor secrete rusești și judecat pentru tentativă de răstunare a Guvernului Pașinian. Armenia Puternică este creditată cu 12% în intențiile de vot. Totuși, procentajul indecișilor rămâne destul de ridicat, la aproximativ 26%.

Un alt potențial concurent serios este fostul președinte de stat Robert Kociarian, care conduce Alianța Armenia și îl acuză pe Nikol Pașinian că „subminează grav” relațiile cu Rusia. Kociarian se opune Uniunii Europene și cere menținerea țării în Uniunea Economică Eurasiatică, precum și în Organizația Tratatului de Securitate Colectivă.

În afară de amenințările formulate de Putin și acoliții săi de la Moscova, Rusia a desfășurat în Armenia cea mai amplă campanie de dezinformare în cazul unui scrutin electoral, dusă prin intermediul rețelelor Matrioșka și Storm-1516, cea din urmă afiliată spionajului militar rus GRU.

„Pentru a influența alegerile, Rusia a investit mai mulți bani decât în România și în Moldova”, spune fosta parlamentară Gayane Abrahamyan într-un interviu exclusiv acordat pentru Libertatea.

Miza este enormă pentru Kremlin, în condițiile în care politicienii proruși au pierdut în ultimii ani alegerile în Republica Moldova și Ungaria în pofida investițiilor masive făcute în ei de Rusia.

Oamenii Kremlinului

Tensiunile au crescut semnificativ după publicarea unei investigații realizate de publicația rusă din exil The Insider despre o detașarea unei rețele ruse de spionaj în Armenia. Potrivit investigației, Samvel Karapetian ar fi menționat Centrul de Informații al Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei ca angajator în cererea depusă în 1999 pentru obținerea pașaportului rusesc, notează Deutsche Welle.

Autoritățile armene au deschis dosare penale împotriva unor reprezentanți ai opoziției proruse. Un scandal major a izbucnit după arestarea lui Andranik Tevanian, al doilea candidat de pe lista formațiunii Armenia Prosperă. Acest politician, cunoscut pentru pozițiile sale proruse, este acuzat de trădare și spionaj. Prorușii s-au plâns, evident, de „persecuție politică”.

Opoziția prorusă a preluat însă cu totul propaganda și dezinfomarea Kremlinului și a sugerat că Armenia ar putea avea soarta Ucrainei dacă nu va rămâne „un partener strategic” al Rusiei. În plus, a făcut campanie cu revenirea armenilor în casele lor din Nagorno-Karabah. Nikol Pașinian, un fost jurnalist în vârstă de 51 de ani, a prezentat scrutinul de duminică drept o alegere între o pace durabilă cu Azerbaidjan sau reîntoarcerea în război.

Cele mai geopolitizate alegeri din istoria Armeniei

„Acestea sunt primele alegeri din istoria Armeniei în care orientarea geopolitică a devenit o problemă decisivă”, spune pentru The Associated Press analistul Mikael Zolian, un fost deputat armean. „Până acum, Armenia se afla în sfera de influență a Rusiei, iar acest lucru era considerat de la sine înțeles, dar acum, pentru prima dată, acest lucru este pus sub semnul întrebării”, subliniază el.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au deteriorat în 2023, după ofensiva azeră din Nagorno-Karabah. Autoritățile armene au acuzat așa-zisele forțe rusești de menținere a păcii desfășurate în regiune că nu au reușit să oprească atacul Azerbaidjanului. Rusia a respins acuzațiile și a încercat să aducă și alte presupuse trupe de menținere a păcii.

Ofensiva azeră „a demonstrat că imaginea Rusiei ca garant al securității Armeniei nu era bazată pe realitate. Totul s-a prăbușit după războiul din Karabah”, a conchis Alexander Iskandarian, directorul Institutului Caucaz din Erevan.