Exclusiv politică - Au început audierile miniștrilor propuși în Guvernul Veștea / Votul din Parlament pentru învestirea noului Executiv, de la ora 21.30

„Țara trece printr-un moment foarte complicat, prin cea mai mare criză economică, socială și politică din ultimii 35 de ani. este nevoie de reconciliere. Este nevoie de AUR… Este nevoie de voturile partidului pentru susținerea unui Guvern, pentru a scoate țara din criză, pentru a scăpa de Bolojan. .. Guvernarea Bolojan trebuie îndepărtată. AUR, prin toți cei 90 de parlamentari a votat împotriva guvernării Bolojan.

Căutați conținut similar? Vezi articole despre Politica, Guvern, Decizii publice și Update me.

(..) Ilie Bolojan să părăsească Palatul Victoria(..) La fel cum cei 90 de parlamentari au votat la moțiunea de cenzură, diseară, dacă va exista un vot, pt această guvernare, care nu a venit să ne ceară susținerea, nu va beneficia de susținerea parlamentarilor AUR.”, a spus George Simion.

Audierile în comisiile de specialitate sunt o etapă obligatorie în care miniștrii propuși își prezintă proiectele în fața parlamentarilor. Rolul avizului acordat în urma audierii este de a oferi o evaluare preliminară, politică și tehnică, asupra fiecărui candidat.

Deși acest aviz este doar consultativ, el arată dacă viitorul ministru a convins sau nu comisia.

În final, un aviz negativ nu blochează candidatura. Prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Decizia finală aparține plenului reunit al Parlamentului prin votul de învestitură.

Bogdan Ivan (PSD), propus la Ministerul Energiei, a primit aviz favorabil în comisiile de specialitate. Au fost 35 de voturi „pentru”, 17 „împotrivă” și o abținere.

Florin Barbu (PSD), ministrul propus pentru Agricultură, a primit 18 voturi „pentru” și 11 „împotrivă” și două abțineri, obținând, astfel, aviz favorabil. UDMR s-a abținut de la vot.

Romeo Lungu (PSD), ministrul propus pentru Dezvoltare, a obținut un aviz negativ în urma audierilor. A primit 18 voturi, iar pentru un aviz favorabil era nevoie de 22 de voturi.

La vot, acesta a obținut 19 voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Parlamentarii AUR nu au votat şi au părăsit sala de şedinţe.

„Prioritatea numărul unu pentru mine ca şi ministru este PNRR-ul. În prima zi în care voi fi investit, voi avea discuţia cu domnul ministru Cseke şi cu specialiştii din minister pentru a determina statutul exact al PNRR, ceea ce ţine de minister. După cum bine ştiţi, la finalul lunii iunie se închid jaloanele din PNRR, cumva mai sunt aproximativ 40 de zile. Va fi prioritatea principală, aşa cum v-am spus, să facem tot ce ţine de noi pentru a atinge un procent cât mai mare de absorbţie din PNRR”, a spus ministrul desemnat al Dezvoltării, în audierile din comisiile reunite, potrivit News.

Ministrul propus pentru conducerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Romeo Lungu, a declarat la audierile din comisiile parlamentare reunite, că principala sa prioritate, în cazul în care va fi învestit, este implementarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Prioritatea numărul unu pentru mine ca ministru este PNRR-ul. În prima zi în care voi fi investit, voi avea discuția cu domnul ministru Cseke și cu specialiștii din minister pentru a determina statutul exact al PNRR, ceea ce ține de minister. După cum bine știți, la finalul lunii iunie se închid jaloanele din PNRR, cumva mai sunt aproximativ 40 de zile. Va fi prioritatea principală, așa cum v-am spus, să facem tot ce ține de noi pentru a atinge un procent cât mai mare de absorbție din PNRR”, a declarat Romeo Lungu.

Romeo Lungu a precizat că a doua mare prioritate este reforma administrativă, despre care consideră că trebuie abordată diferit față de măsurile aplicate până acum. „Trebuie să fim sinceri. Părerea mea personală, reforma administrativă propusă de guvernul precedent, prin concedierile brutale sau desființările de posturi, nu a avut rezultatul scontat”, a afirmat ministrul desemnat.

Potrivit lui Lungu, o variantă viabilă ar fi reorganizarea internă a instituțiilor, prin centralizarea unor servicii suport la nivelul consiliilor județene. Ministrul propus a avansat și ideea unei comasări voluntare a unor unități administrativ-teritoriale (UAT), în lipsa unui consens politic privind reorganizarea administrativă a țării. Potrivit acestuia, două sau mai multe comune învecinate s-ar putea uni și ar forma un singur UAT, păstrând însă ghișee locale pentru relația cu cetățenii. Acesta a propus și crearea unui fond dedicat pentru stimularea comasării voluntare, precum și scheme de sprijin pentru personalul disponibilizat.

Romeo Lungu a anunțat că, în cazul în care va prelua conducerea ministerului, va solicita o analiză completă a proiectelor finanțate prin Compania Națională de Investiții (CNI) și Programul „Anghel Saligny”. „Proiectele vor fi prioritizate după criterii precum gradul de execuție, impactul în comunitate, numărul beneficiarilor, costul de finalizare, stadiul documentației și riscul de blocaj sau penalitate. Evident, prioritate au proiectele pe educație și sănătate”, a precizat ministrul desemnat.

Lungu a subliniat că CNI reprezintă principalul motor al ministerului și că este necesară o prioritizare a investițiilor pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni.

Ministrul desemnat al Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat luni, în cadrul audierilor desfășurate în comisiile parlamentare, că principalul obiectiv al mandatului său este reducerea prețului energiei electrice, având în vedere impactul major pe care costurile energetice îl au asupra economiei.

„Ponderea costului energiei în fiecare produs sau serviciu din țara noastră se situează între 8 și 80%. Orice variație a prețului energiei se regăsește automat în fiecare produs sau serviciu pe care cetățenii României ajung să îl plătească”, a declarat Bogdan Ivan.

Potrivit ministrului desemnat, prioritățile din programul de guvernare vizează majorarea capacităților de producere a energiei electrice, dezvoltarea capacităților de producție în bandă, extinderea facilităților de stocare și creșterea extracției de gaze naturale. Bogdan Ivan a precizat că, pe termen scurt, una dintre principalele mize este finalizarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv adoptarea actelor normative necesare implementării acestora.

În ceea ce privește producția de energie electrică, Bogdan Ivan a susținut că „prioritatea zero” o reprezintă extinderea capacității centralei nucleare de la Cernavodă. Potrivit acestuia, obiectivul este dublarea capacității de producție, de la 1.400 MW la 2.800 MW.

Ministrul desemnat a vorbit și despre dezvoltarea sectorului energiei regenerabile și a capacităților de stocare. „Contractele care sunt încheiate în momentul de față la nivelul Ministerului Energiei și care, odată implementate, vor ajunge până la finalul anului 2027 să genereze o putere instalată de aproximativ 5.000 MW pe fotovoltaic și eolian”, a precizat Ivan.

Acesta a anunțat că, imediat după învestirea noului Guvern, vor fi lansate două scheme de finanțare: una în valoare de 300 de milioane de euro pentru baterii de stocare destinate companiilor de distribuție și alta de 350 de milioane de euro pentru proiecte de autoconsum și stocare dedicate marilor consumatori din sectorul public. Bogdan Ivan a mai anunțat că își propune creșterea capacității de interconectare energetică a României de la 3.200 MW la 7.000 MW până în anul 2030, precum și valorificarea gazelor naturale extrase atât onshore, cât și offshore pentru piața internă.

Totodată, acesta dorește deblocarea investițiilor în hidrocentralele aflate în construcție de zeci de ani, unele dintre ele având un grad de realizare de peste 90%.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a anunțat că, cel mai probabil, parlamentarii formațiunii nu vor intra în sală la momentul votului de învestitură, dar nu poate garanta că toți parlamentarii vor face acest lucru.

„Nu există nicio siguranță și nu poți obliga un parlamentar să nu facă ceva. Partidul AUR nu are ce câștiga de pe urma votării acestui guvern, avem ce pierde”, a afirmat Peiu, potrivit Hotnews. Liderul senatorilor AUR a mai spus parlamentari ai partidului au primit numeroase telefoane în ultima perioadă de la persoane care sugereau să voteze guvernul condus de Veștea pe motiv că e nevoie „să salveze țara”.

Au început audierile miniștrilor propuși în comisiile de specialitate din Parlament. Social-democrații Florin Barbu, propus la Agricultură, Romeo Lungu, nominalizat la Dezvoltare, și Bogdan Ivan, desemnat iar la Energie, sunt primii care vor răspunde întrebărilor.

Pentru fiecare audiere în parte a fost alocată o oră și jumătate.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, liberalul Alin Tişe, a criticat, luni, atitudinea partidului său faţă de formarea unui nou Executiv, într-o postare pe pagina sa de socializare, intitulată „Spiritul Nebuniei”.

„Privesc declaraţiile PNL de azi. Mă întreb: unde se termină logica şi unde începe absurdul? De aproape 50 de zile spun acelaşi lucru: ‘Ţara are nevoie de un guvern. Ţara nu mai poate aştepta. Interesul naţional este prioritar.’ Şi repet zilnic: Ţara are nevoie de guvern. Acum. Am susţinut că PNL trebuia să voteze un guvern al României pentru instalare, iar apoi, dacă dorea, să meargă în opoziţie. Atunci am fost etichetat drept trădător. Astăzi, însă, aceeaşi conducere vine şi spune: ‘PNL ar vota un guvern PSD.’ Serios? Serios? Serios? Dacă interesul ţării era atât de important, atunci de ce a fost sabotată formula Tomac? De ce nu a fost votat acel guvern? De ce s-a blocat o soluţie care putea oferi stabilitate? Şi mai ales: dacă tot urma să rămânem în opoziţie, de ce nu am votat guvernul Tomac susţinut chiar şi de PSD?! Iar astăzi? Vrem să revenim la guvernare alături de USR şi UDMR, dar să fim votaţi de PSD. Nu mai facem alianţe cu PSD, dar avem nevoie de voturile PSD. Nu colaborăm cu PSD, dar cerem sprijinul PSD. Nu vrem puterea cu PSD, dar vrem puterea datorită PSD”, a scris Alin Tişe pe Facebook.

Potrivit acestuia, „orice spirit al nebuniei are o limită”, iar Partidul Naţional Liberal „mai are nevoie şi de memorie şi de oameni de stat”. „Dragi liberali, vorbim despre spiritul nebuniei. Şi orice spirit al nebuniei, oricât de puternic ar fi, are o limită. ‘Ţara are nevoie de guvern. PNL mai are nevoie şi de memorie şi de oameni de stat'”, a conchis Tişe în postarea sa.

S-a aprobat programul în BPR.

Audierile miniștrilor vor avea loc între 12 și 21.00, iar votul în plenul Parlamentului pentru învestirea Guvernului Veștea va începe de la ora 21.30.

Repartizarea candidaților propuși de către Adrian Veștea la funcția de membru al Guvernului, pentru audierile din cadrul comisiilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului poate fi văzută AICI.

În forma propusă iniţial, votul în plenul Camerelor reunite ar fi urmat să aibă loc la ora 19.00.

Ionuț Vulpescu revine în atenția publică, fiind propunerea pentru Ministerul Culturii în Guvernul Veștea. Social-democratul a mai ocupat această funcție în trecut, însă parcursul său academic a fost marcat de o controversă majoră: retragerea titlului de doctor în teologie în urma unui verdict oficial de plagiat.

Ionuț Vulpescu nu este străin de conducerea Ministerului Culturii, pe care l-a condus deja în două rânduri: mai întâi în perioada decembrie 2014 – noiembrie 2015 (în Guvernul Victor Ponta) și ulterior în perioada ianuarie 2017 – iunie 2017 (în Guvernul Sorin Grindeanu). Mai multe detalii, AICI

Ordinea de zi a picat la vot, după ce USR și PNL au votat împotrivă, iar AUR s-a abținut de la vot. De asemenea, liberalii a cerut ca mențiunea „PNL” în dreptul miniștrilor propuși de Adrian Veștea să fie eliminată, pentru că nu au girul partidului.

”Informăm publicul că şedinţa Birourilor Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului de luni dimineaţă a fost suspendată la cererea membrilor PNL, deoarece am constatat existenţa unui viciu care poate atrage neconstituţionalitatea procedurii de învestire a Guvernului. Înscrierea în dreptul prim-ministrului desemnat a denumirii „PNL” ca apartenenţă politică este falsă, abuzivă şi afectează grav componenţa politică a Guvernului”, transmite PNL.

Partidul precizează că a decis să nu participe la nicio guvernare împreună cu PSD şi nici nu a nominalizat vreun membru al partidului pentru a face parte din guvernul propus de Adrian Veştea. ”Am constatat astfel că, prin depunerea listei guvernului în forma prezentată, sunt încălcate cel puţin două decizii ale CCR: Decizia nr. 85/2018 şi Decizia CCR nr. 67/2021. Pentru ca lista membrilor guvernului propus să fie constituţională, din această listă trebuie exclusă denumirea „PNL”, mai notează liberalii.

Reprezentanţii AUR s-au abtinut la vot, neexistând majoritatea necesară pentru a impune finalizarea procedurilor în Parlament. În Birourile Permanente, PSD are 9 reprezentanţi, AUR – 4, PNL – 5, USR – 4, UDMR, minorităţile şi neafiliaţii au câte un reprezentant. PNL, USR, UDMR, AUR au anunţat că nu susâin Guvernul. Ședința BPR a fost suspendată și ar urma să fie reluată la ora 10:45.

Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se reunesc luni pentru a stabili calendarul învestirii Guvernului Veştea.

Şedinţa a fost programată să înceapă de la ora 10.00, în format online. Într-o primă etapă, vor fi audiaţi candidaţii la funcţiile de miniştri, în comisiile de specialitate. Ulterior, Camerele se vor reuni în şedinţă comună, pentru votul de învestitură.

Veştea are nevoie de 233 de voturi pentru învestirea Cabinetului său.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că Nicușor Dan și PSD au ajuns într-o situație dificilă, întrucât Guvernul Veștea nu ar avea suficiente voturi pentru a trece de Parlament fără sprijinul AUR. Acesta afirmă că formațiunea nu își poate asuma susținerea Executivului, deoarece o astfel de decizie ar duce la „prăbușirea” partidului.

„Nicușor Dan și PSD s-au pus în situația dificilă de a propune un guvern care nu poate să treacă de votul Parlamentului. Singura ieșire pe care au găsit-o este de a presa AUR să voteze învestirea guvernului. Dar asta ar aduce prăbușirea partidului AUR. Întrebarea logică este: de ce s-ar auto-distruge AUR pentru a salva PSD?”, a scris Petrișor Peiu pe Facebook.

Mesajul liderului senatorilor AUR a fost publicat cu puțin timp înainte ca Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului să se întâlnească pentru a stabili calendarul învestirii Guvernului Veștea.

Fostul consilier al lui Nicuşor Dan, Ludovic Orban, revenit duminică, după mai mulţi ani, în PNL, îl critică pe preşedinte, pe care îl acuză de trădarea celor care au crezut în el şi l-au votat.

„Nicuşor! Te-am susţinut ca să lupţi alături de noi împotriva lor.”, afirmă Orban într-o postare pe Facebook.

El indică împotriva cui ar fi trebuit să lupte preşedintele: contra pesediştilor, „ale căror tentacule sufocă toate instituţiile şi companiile de stat, care sunt corupţi până în măduva oaselor şi sunt incurabili, care au construit un sistem ce sufocă România şi o ţine pe loc”; contra „auriştilor şi şoşocarilor, criptocomunişti, antidemocraţi, antieuropeni, cu un discurs bazat pe minciună, ură şi violenţă şi înclinaţi să impună un regim iliberal şi să ducă România din nou sub influenţa rusească”; contra „securiştilor care vor să controleze deciziile în statul român fără să răspundă pentru dezastrul pe care îl provoacă prin nefăcutele acoperiţilor care le ascultă comenzile din interes sau din frică; contra „reţelei de complicităţi a magistraţilor corupţi din sistemul de justiţie, care controlează CSM şi cele mai importante poziţii de conducere”.

„Ce faci tu de un an de zile? Nu numai că nu ai mişcat un deget împotriva lor, dar te-ai aliat cu ei şi vrei să conduci alături de ei. Asta se cheamă trădare. Trădarea oamenilor care au crezut în tine şi te-au votat ca să devii preşedintele României”, i se adresează preşedintelui Ludovic Orban.

El îi reproşează preşedintelui că nu a făcut nimic pentru a opri „ungerea lui Savonea ca preşedinte al ÎCCJ”.

„Le-ai numit procurorii-şefi şi adjuncţii cât ai zice peşte. Ai păstrat aceiaşi oameni în fruntea serviciilor, deşi era evident pentru orice om cu un minim de bun-simţ că schimbarea lor este vitală şi că nu se poate face nicio reformă a serviciilor atât timp cât ei rămân la butoane. Ai tăcut complice la toate mizeriile care s-au întâmplat de când eşti preşedinte. Ai „şobolănit” pe ascuns cu PSD ca să dărâmi guvernul Bolojan şi vrei acum să fie învestit un guvern bazat pe voturile pesediştilor, şoşocarilor, georgiştilor şi auriştilor”, îi reproşează lui Nicuşor Dan fostul său consilier.

Ludovic Orban îi spune preşedintelui Nicuşor Dan că pe el nu îl mai reprezintă.

„Pe mine nu mă mai reprezinţi. Să nu te miri dacă voi ajunge să te consider, în curând, cea mai mare ameninţare pentru democraţia din România. Şi că voi acţiona în consecinţă. Adică voi începe să susţin necesitatea demiterii tale din funcţia pe care ai ajuns să o ocupi minţindu-ne pe noi, oamenii de bună-credinţă din România”, conchide Orban.

Două dintre cele mai sensibile ministere ale statului, Internele și Apărarea, au fost atribuite unor politicieni cu trecut controversat. Marian Neacșu, de la PSD, este propus vicepremier și ministru al Afacerilor Interne. Sorin Cîmpeanu, de la PNL, este propus ministru al Apărării Naționale.

Primul a fost condamnat definitiv în 2016 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce și-a angajat fiica la biroul parlamentar. Între timp, Marian Neacșu a fost reabilitat. Al doilea este fost ministru al Educației, rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București și a demisionat în 2022 din Guvern, în plin scandal de plagiat, după o anchetă PressOne semnată de jurnalista Emilia Șercan. Mai multe detalii, AICI

Odată cu depunerea oficială a listei de miniștri pentru noul Executiv condus de Adrian Veștea, portofoliul Ministerului Economie aduce o surpriză majoră pe scena politică.

Nominalizarea pentru această funcție este Marian Aurelian Bârgău, fost consilier al lui Nicușor Dan, pus ulterior în fruntea Administrației Străzilor București. Marian Bârgău a ocupat funcția de director general al Administrației Străzilor București, o instituție-cheie aflată în subordinea Primăriei Capitalei. Inițial, el a fost numit în poziția de consilier al primarului general. Mai multe detalii, AICI

Deputata Olivia-Diana Morar, fostă membră a echipei de campanie a lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din 2025, a fost nominalizată oficial pentru funcția de viceprim-ministru în noul Cabinet condus de Adrian Veștea.

Cu o carieră în mediul juridic și în cel politic, ea revine în structurile guvernamentale centrale, după ce a ocupat anterior funcții executive și legislative. Mai multe detalii, AICI

După reuniunea Consiliului Politic de duminică, social-democrații au hotărât să sprijine instalarea în funcție a premierului desemnat Adrian Veștea, invocând necesitatea menținerii echilibrului politic. În același timp, și-au consolidat influența asupra viitorului Executiv prin preluarea unor ministere-cheie și numirea propriilor reprezentanți la conducerea unor domenii precum Interne, Sănătate, Justiție, Muncă și Energie.

Lista completă a miniștrilor din Cabinetul Veștea:

• Prim-ministru: Adrian-Ioan Veștea (PNL)
• Viceprim-ministru și ministrul afacerilor interne: Marian Neacșu (PSD)
• Viceprim-ministru (fără portofoliu): Alina-Ștefania Gorghiu (PNL)
• Viceprim-ministru (fără portofoliu): Olivia-Diana Morar (independent)
• Ministrul finanțelor: Alexandru Nazare (independent)
• Ministrul transporturilor și infrastructurii: Cristian-Ovidiu-Cătălin Pistol (PNL)
• Ministrul justiției: Radu Marinescu (PSD)
• Ministrul apărării naționale: Sorin-Mihai Cîmpeanu (PNL)
• Ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului: Marian Aurelian Bârgău (independent)
• Ministru delegat pentru transformare digitală: Eduard-Tatian Mititelu (PNL)
• Ministrul sănătății: Alexandru Florin Rogobete (PSD)
• Ministrul educației și cercetării: Monica-Cristina Anisie (PNL)
• Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale: Florin-Ionuț Barbu (PSD)
• Ministrul afacerilor externe: Luca-Alexandru Niculescu (independent)
• Ministrul investițiilor și proiectelor europene: Florin-Alexandru Zaharia (independent)
• Ministrul mediului, apelor și pădurilor: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD)
• Ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale: Petre-Florin Manole (PSD)
• Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației: Romeo-Daniel Lungu (PSD)
• Ministrul culturii: Ionuț Vulpescu (PSD)
• Ministrul energiei: Bogdan-Gruia Ivan (PSD)
• Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului: Ștefan-Radu Oprea (PSD)

După ce Adrian Veștea a depus în Parlament lista viitorilor miniștri și programul de guvernare, PNL a publicat un mesaj pe Facebook prin care a precizat fără echivoc că nu face parte din noul Executiv.

Cele mai importante măsuri și direcții strategice asumate de guvernul Veștea în Programul de Guvernare 2026-2028

Finalizarea și implementarea PNRR: Îndeplinirea strictă a jaloanelor și țintelor rămase, deblocarea proiectelor întârziate și asigurarea cash-flow-ului necesar pentru a evita pierderea fondurilor.

Reducerea deficitului bugetar: Continuarea corecției fiscal-bugetare pentru a reduce deficitul cash de la aproximativ 146 miliarde lei la aproximativ 127 miliarde lei, cu ținta de a se apropia de 110 miliarde lei în etapa următoare.

Programul SAFE (Security Action for Europe): Utilizarea integrală a celor 16,68 miliarde de euro obținute în cadrul acestui instrument european pentru accelerarea înzestrării Armatei, revitalizarea industriei naționale de apărare și dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare (civilă și militară).

Aderarea României la OCDE: Accelerarea reformelor necesare pentru alinierea standardelor naționale la cele ale celor mai dezvoltate economii ale lumii, având ca obiectiv închiderea procesului de aderare în anul 2026.

Reorganizarea și digitalizarea ANAF și a Vămii: Plasarea ANAF, Antifraudă și a Vămii în afara algoritmului politic, reorganizarea lor pe indicatori de performanță, centralizarea analizei de risc fiscal și introducerea utilizării de bodycam-uri în timpul controalelor cu risc ridicat.

Reforma administrației locale: Inițierea unei foi de parcurs privind reforma administrativ-teritorială, cu o primă etapă bazată pe stimularea asocierii voluntare și a cooperării între unitățile administrativ-teritoriale (UAT).

Reforma companiilor de stat: Introducerea unui sistem obligatoriu de audit extern și rating de performanță (de la A la E) pentru companiile cu pierderi mai mari de 2 ani, eliminarea numirilor politice și aplicarea unor indicatori de performanță care atrag demiterea în caz de neîndeplinire.

Măsuri pentru stimularea natalității și ocupare: Subvenționarea angajatorilor cu 2.250 lei/lună timp de 12 luni pentru angajarea părinților cu cel puțin 3 copii, acordarea unei prime de 1.000 lei/lună (timp de 12 luni) pentru mamele active cu cel puțin 3 copii și crearea posibilității legale ca bunicii angajați să intre în concediu de creștere a copilului.

Combaterea formelor mascate de angajare: Stoparea fenomenului de promovare a muncii la negru sau la gri prin utilizarea abuzivă a formelor independente de activitate, cum ar fi microîntreprinderile, PFA-urile sau contractele de drepturi de autor.

Investiții majore în infrastructura rutieră și feroviară: Finalizarea și prioritizarea lucrărilor la autostrăzile A1 (Sibiu-Pitești, Lugoj-Deva), A0 (centura București), A7, A3, A8 (Unirii), drumurile expres, precum și introducerea a peste 100 de trenuri electrice noi până în 2028.

Fuziuni și restructurări în Energie: Fuziunea Electrocentrale Grup cu Electrocentrale București (ELCEN), trecerea Electrocentrale Craiova la autoritatea locală și renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia.

Diversificarea mixului energetic și Neptun Deep: Dublarea producției de gaze naturale începând cu 2027 prin valorificarea zăcămintelor Neptun Deep și Caragele, construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă și instalarea a peste 5.000 MW de energie eoliană și solară până în 2027.

Reforma în Sănătate și reducerea paturilor de spital: Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030, corelată cu plata în funcție de performanță a medicilor și convertirea unităților sanitare ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paliație.

Modificări în Justiție privind magistrații pensionari: Reintegrarea magistraților pensionari în activitate pentru diminuarea cheltuielilor statului cu pensiile ocupaționale, prin majorarea perioadei de revenire în sistem de la 3 ani la 7 ani.

Combaterea tăierilor ilegale de păduri: Dezvoltarea și operaționalizarea SUMAL 3, alături de utilizarea tehnologiilor inovative precum imagini satelitare, drone, inteligență artificială și camere video de monitorizare.

România, în criză politică din 20 aprilie

România a intrat în criza politică pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile.

Apoi, pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire. Au fost 281 de voturi pentru, adică exact numărul de voturi cu care a fost demis și premierul Florin Cîțu în octombrie 2021.

În aceeași zi, dar după câteva ore, PNL a anunțat că trece în opoziție. Seara, președintele Nicușor Dan a declarat: „Vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”. Consultările formale de la Palatul Cotroceni cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR, pentru desemnarea unui premier care să formeze un Guvern, au început abia pe 18 mai și s-au finalizat pe 4 iunie, când Nicușor Dan l-a nominalizat premier pe Eugen Tomac.

Duminică dimineață, pe 15 iunie, Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că îl desemnează pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru.

Vezi pe Libertatea subiectele la română la Evaluarea Națională 2026!