Fenomen explicat - Guvernul Tomac. Șeful unui partid cu zero parlamentari, trimis de Nicușor să strângă 233 de voturi în Parlament

Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat, aseară, la exact o lună de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, pe consilierul său onorific Eugen Tomac pentru poziția de candidat la funcția de prim-ministru. În următoarele zece zile, Tomac urmează să încerce să convingă 233 de parlamentari să-i dea votul de încredere și să-i învestească Guvernul. Formula guvernamentală este una complet tehnocrată. Partidele nu și-au modificat opțiunile anunțate, astfel încât, la acest moment, este greu de anticipat care sunt șansele lui Eugen Tomac să-și ducă la îndeplinire mandatul înmânat de Nicușor Dan.

„Desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma noul Guvern”, a decarat, aseară, la închiderea ediției, președintele României, Nicușor Dan. Acesta a adăugat că ne aflăm în fața unui moment important și a subliniat că, în luna mai a anului trecut, românii au avut alegeri și au ieșit în număr mare la vot. „Au votat mai mult negativ, decât pozitiv. Aveau două mari temeri: prima că direcția pro-occidentală ar putea să fie pusă în discuție, iar a doua, criza economică și bugetară. În iunie 2025, înțelegând acest mesaj, patru partide și Minoritățile Naționale au făcut o coaliție de guvernare. Apoi, au apărut și s-au accentuat tensiunile între partidele din Coaliție și am ajuns, astăzi, ca interesul de partid să prevaleze interesului național. S-a ajuns în punctul în care pare că există forțe politice care vor ca partide împotriva cărora am luptat să fie invitate la guvernare”, a adăugat șeful statului.

Explorați alte articole recente despre Diverse și Special.

Acesta susține că partidele pro-occidentale nu se mai înțeleg între ele, iar singura cale este un premier independent de partidele parlamentare. „E nevoie de consens de la multe partide, pentru multe probleme. Aștept responsabilitate de la aceste partide politice”, a conchis Nicușor Dan.

Urmează zece zile fierbinți

Conform articolului 103 din Constituție, președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, într-un termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Programul de guvernare și lista Guvernului se dezbat de către Camera Deputaților și Senat, în ședință comună. Iar Parlamentul acordă încrederea Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Pentru a primi votul de învestitură, Eugen Tomac trebuie să reușească să strângă, până la expirarea termenului de zece zile prevăzut de Constituție, 233 de voturi. În acest moment, PSD se arată de acord cu instalarea unui Cabinet tehnocrat, condus de Eugen Tomac, care, de altfel, este și președinte al Partidului Mișcarea Populară - formațiune extraparlamentară, dar cu o condiție. Fie să aibă reprezentanți la nivelul secretarilor de stat, fie, dacă acest lucru nu se poate, nici PNL și USR să nu aibă reprezentanți în viitorul Executiv.

Aritmetică politică mai mult decât complicată

De cealaltă parte, PNL și USR nu sunt de acord cu instalarea unui guvern tehnocrat, dar susțin că, din respect pentru președintele României, vor avea discuții și negocieri cu premierul desemnat Eugen Tomac. Cele două partide exclud însă posibilitatea de a acorda votul pentru învestirea Cabinetului, dacă din Guvern vor face parte și reprezentanți ai PSD, indiferent de nivel.

UDMR se arată sceptic cu privire la această soluție și nu dă „viață lungă” unui asemenea Guvern. În ceea ce privește Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților, este foarte posibil ca reprezentanții acestuia să voteze pentru instalarea Cabinetului Tomac.

În baza declarațiilor făcute, în urmă cu două săptămâni, la Palatul Cotroceni, de către președinta POT, Anamaria Gavrilă, reprezentanții acestei formațiuni vor vota orice formulă propusă de președintele României, Nicușor Dan. O poziție similară este așteptată și din partea majorității parlamentarilor neafiliați.

Parlamentarii AUR, PACE și SOS România nu vor vota, cel mai probabil, pentru învestirea acestui Guvern.

Este o desemnare de sacrificiu?

România s-a mai confruntat, în istoria recentă, cu patru desemnări la funcția de prim-ministru care au primit mandatul, fără să aibă constituită dinainte o majoritate parlamentară. În 15 octombrie 2009, Traian Băsescu l-a desemnat candidat la funcția de prim-ministru pe consilierul BNR Lucian Croitoru. Apoi, la 6 noiembrie 2009, Traian Băsescu l-a desemnat pe fostul primar al Sectorului 3, Liviu Negoiță, să formeze Guvernul. Niciunul nu a reușit să strângă voturile necesare, astfel încât și-au depus mandatele înainte să se ajungă la vot, în Parlament.

În 2020, după demiterea Guvernului Orban, la data de 26 februarie, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat să formeze un nou Guvern pe Florin Vasile Cîțu. La data de 12 martie, chiar în ziua când Plenul reunit s-a întrunit în ședința comună, Cîțu a renunțat la mandat.

În luna octombrie a anului 2021, Klaus Iohannis l-a propus drept candidat la funcția de prim-ministru pe Dacian Cioloș, acesta fiind președintele USR la acel moment. Este singurul dintre acești desemnați fără șanse care a ajuns în fața Parlamentului. La 21 octombrie 2021 Legislativul a respins această nominalizare. Au fost doar 88 de voturi pentru învestirea Guvernului și 184 de voturi împotrivă.

Odată desemnat, Eugen Tomac are în față trei perspective. Fie nu reușește să adune majoritatea necesară și, asemenea celor de mai sus, renunță la mandat înaintea ședinței de vot, fie merge mai departe, cu riscul ca nominalizarea sa să fie respinsă, fie reușește să se impună și să fie învestit în funcția de prim-ministru.