Educatie: Schimbarea din învățământul românesc necesită clarificări importante.
Sinteză: Articolul explică o schimbare din învățământ și implicațiile pentru elevi/părinți.
Tot mai multe universităţi franceze impun module de perfecţionare a limbii franceze, deoarece constată lacune la o mare parte din proaspeţii studenţi informează marţi AFP, preluată de Agerpres.
„Asistăm la o scădere extraordinară a nivelului de franceză”, a precizat pentru AFP Arnaud Thauvron, vice-preşedinte responsabil de formare la Universitatea Paris-Est Créteil (UPEC), afirmând că această constatare întruneşte ”consensul” colegilor lui.
Asemenea multora dintre profesorii universitari întrebaţi, el menţionează dificultăţi de înţelegere a textelor sau de redactare: alăturarea unor idei fără legătură, confuzie între cauză şi efect, exemplu şi argument, indicativ şi condiţional.
Aceste noţiuni ar fi trebuit asimilate în decursul şcolarizării, marcate de mai multe evaluări naţionale în şcoala primară, gimnaziu sau liceu, dar care nu mai există în învăţământul superior.
Căutați conținut similar? Vezi articole despre Educatie, Invatamant, Universitate, limba franceza și universitati franta.
Pentru a încerca să remedieze situaţia, un număr din ce în ce mai mare de universităţi organizează cursuri online.
În prezent, circa 30% dintre universităţi şi circa 200.000 de studenţi utilizează écri+, o platformă publică de formare în exprimarea şi înţelegerea scrisă, dezvoltată în anul 2018.
În contextul penuriei de profesori, formatul digital permite ”atragerea majorităţii” studenţilor, a subliniat Jean-François Caulier, economist şi vicepreşedinte însărcinat cu formarea şi cu mediul digital la Paris-1 Panthéon Sorbonne.
„Stăpânirea limbii este un factor decisiv. De aceea trebuie să exersăm”, a subliniat Ana Chiaruttini, profesoară universitară în ştiinţe ale educaţiei, care a participat la elaborarea écri+ şi la implementarea ei la Universitatea Nice-Cote d’Azur (sud).
După trei ani din ciclul de licenţă, s-au înregistrat ”progrese, însă unele dificultăţi persistă”, a arătat Chiaruttini.
„Cea mai mare problemă este că şcoala noastră primară şi gimnazială nu sunt capabile să reducă inegalităţile”, a subliniat ea, respingând discursurile potrivit cărora ”unii studenţi nu ar avea ce să caute la universitate”.
Din 1960 şi până azi, numărul studenţilor înscrişi la universităţile franceze a crescut de la circa 215.000 la circa 1,7 milioane în contextul creşterii demografice şi a accesului extins la bacalaureat. Prin urmare, profilul studenţilor s-a diversificat.
„Dacă ne concentrăm pe ortografie şi pe gramatică (…) primul efect va fi discriminarea socială întrucât există o legătură foarte directă între scrierea corectă şi mediul social”, explică Christophe Benzitoun, directorul departamentului de ştiinţe ale limbii la Universitatea din Nancy (est).
„În 2008, a fost înfiinţată o platformă privată de formare şi certificare denumită Projet Voltaire care drept clienţi 900 de instituţii şi 500.000 de utilizatori din învăţământul superior.
„În fiecare an, se înregistrează o creştere semnificativă a numărului de instituţii care utilizează platforma, ceea ce corespunde cerinţelor angajatorilor” legate de exprimarea scrisă şi orală, chiar şi în epoca inteligenţei artificiale, spune Philippe Armand, preşedintele companiei.
Tranzactionati FOREX? Ati putea castiga mai mult si elimina riscurile cu ajutorul RobotFX!
BluAZ vă oferă cele mai recente știri pozitive din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe BluAZ.