Sfaturi pentru părinți și elevi - Ministerul Educației schimbă profilul inspectorului școlar prin noile reguli de concurs propuse: dispar probele la clasă, rămân testul de legislație și interviul

Ministerul Educației a publicat în consultare publică proiectul noii metodologii de organizare a concursului pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar din viitoarele Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar (DJIP) și Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar (DMBIP), structuri care ar urma să înlocuiască actualele inspectorate școlare.

Deși metodologia este construită pentru noile direcții județene, acestea nu vor deveni operaționale în viitorul apropiat. Prin Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, aplicarea prevederilor referitoare la DJIP și DMBIP a fost amânată. Articolul XLIII alin. (1) lit. c) stabilește că „prevederile art. 116-119 se prorogă până la începutul anului școlar 2027-2028”. Articolele 116-119 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 reglementează tocmai organizarea și funcționarea Direcțiilor Județene de Învățământ Preuniversitar și a Direcției Municipiului București de Învățământ Preuniversitar.

Cu toate acestea, Ministerul Educației propune deja regulile de recrutare pentru viitorii inspectori școlari din aceste structuri, iar documentul indică o schimbare semnificativă a profilului profesional urmărit.

• De remarcat că, de această dată, Ministerul Educației a publicat în consultare publică atât proiectul metodologiei, cât și proiectul ordinului de ministru pentru aprobarea acesteia. Practica diferă de numeroase situații semnalate anterior de Edupedu.ro, când în consultare era publicată doar anexa cu metodologia, fără proiectul actului administrativ care urma să o aprobe. În anunțul publicat pe 15 iunie 2026, ministerul a pus la dispoziție atât documentul intitulat „Ordin privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar (…)”, cât și proiectul metodologiei propriu-zise, menționând expres că procedura se desfășoară „în condiţiile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică”.

Comparativ cu metodologia aflată în vigoare, aprobată prin Ordinul nr. 3993/2020, noul proiect reduce numărul probelor de concurs de la cinci la două și elimină toate probele care presupuneau evaluarea directă a activității didactice și a competențelor de inspecție școlară.

Căutați conținut similar? Vezi articole despre Educatie, Invatamant, reforma administrativa, interviu și Legea 1982023.

În prezent, articolul 14 alin. (1) din OM nr. 3993/2020 prevede că concursul pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar „constă în susţinerea probelor: evaluarea curriculumului vitae, inspecţie specială la clasă, probă practică, interviu şi probă scrisă”.

Noua metodologie propune însă o formulă mult simplificată. Articolul 14 alin. (1) din proiect stabilește așa: „Concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector școlar din cadrul DJIP/DMBIP constă în susţinerea, în ordine, a următoarelor probe:
a) proba scrisă în profilul postului pentru care candidează;
b) interviu în faţa comisiei de concurs privind managementul educaţional şi deontologia profesională.”

Prin urmare, dispar complet trei dintre cele cinci probe existente în prezent: evaluarea curriculumului vitae, inspecția specială la clasă și proba practică de inspecție.

În metodologia actuală, evaluarea CV-ului reprezintă o probă distinctă de concurs. Articolul 15 prevede că „evaluarea curriculumului vitae se face în plenul comisiei de concurs”, iar punctajul maxim este de 10 puncte. În cadrul acestei probe erau evaluate experiența profesională, activitatea managerială, participarea la proiecte, publicațiile, activitatea metodică, competențele digitale și alte rezultate profesionale.

Totodată, inspectorii erau evaluați și prin activitate didactică directă.

Articolul 16 din metodologia actuală reglementează „evaluarea inspecţiei speciale la clasă, a proiectării şi realizării lecţiei de către candidat”, iar articolul 17 prevede „evaluarea probei practice – asistenţa la o oră, analiza lecţiei, întocmirea procesului-verbal de inspecţie”.

Aceste probe sunt eliminate integral din noul proiect. În schimb, selecția se concentrează pe competențele administrative, manageriale și legislative.

Articolul 15 alin. (1) definește proba scrisă: „Proba scrisă în profilul postului pentru care candidează reprezintă un test-grilă alcătuit din 20 de itemi din management educaţional şi legislaţie, din care 6 itemi de management educaţional şi 14 itemi de legislaţie.”

Interviul capătă la rândul său o pondere mult mai mare decât în metodologia actuală.

Potrivit art. 17 alin. (1): „În cadrul probei de interviu candidații vor avea de prezentat și un studiu de caz, care va consta în analiza și soluționarea unei situații specifice activității de inspector școlar.”

Situațiile vor viza aplicarea legislației educaționale, activitatea de monitorizare și control, managementul situațiilor de criză, relația cu unitățile de învățământ și elaborarea măsurilor de remediere.

Candidații trebuie să depună și un plan managerial. Articolul 10 alin. (1) lit. s) prevede obligativitatea depunerii unui „plan managerial pentru domeniul aferent postului pentru care candidează”.

Acesta este susținut în cadrul interviului. „Planul managerial se susține în cadrul interviului și constituie parte integrantă a evaluării candidatului”, stabilește art. 18 alin. (3).

Proiectul modifică și condițiile de acces la concurs. În prezent, candidații trebuie să dețină gradul didactic I sau titlul de doctor, să aibă minimum 7 ani vechime efectivă la catedră și să fie membri ai Corpului Național de Experți în Management Educațional.

În noua formă, condițiile sunt relaxate. Articolul 3 alin. (1) lit. c) prevede că poate participa cadrul didactic care: „a dobândit cel puţin gradul didactic II sau titlul ştiinţific de doctor echivalat cu gradul didactic I, cu vechime efectivă la catedră de minimum 6 ani în învăţământul preuniversitar”.

Condiția apartenenței la Corpul Național de Experți în Management Educațional nu mai apare în proiect pentru că a fost desființat ascest organism. În Legea 198/2023 apare un alt organism de acest tip – „Corpul de experți externi pentru monitorizare și control”, denumit în CEEMC, cu atribuții și prerogative prevăzute prin regulament propriu de organizare și funcționare, aprobat prin ordin al ministrului educației. „Din CEEMC face parte personal didactic cu competențe specifice în monitorizare și control, selectat și numit prin ordin al ministrului educației, în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare”, precizează actul normativ.

Însă metodologia de concurs pentru inspectori școlari propusă acum nu ține cont de acest CEEMC. Prin urmare, se reduce atât pragul de vechime, cât și nivelul minim al gradului didactic necesar pentru accesul la concurs.

Documentul introduce însă și unele elemente suplimentare de transparență. La articolul 14 alin. (2) prevede că: „Probele de concurs se înregistrează audio-video.”

Totodată, proiectul permite contestarea interviului, lucru care nu exista în actuala metodologie. „Se pot contesta rezultatele evaluării specifice la proba de interviu privind managementul educaţional şi deontologia profesională”, stabilește art. 22 alin. (2).

În metodologia actuală, interviul, inspecția la clasă și proba practică nu puteau fi contestate.