Cultura: Subiectul din cultură ridică aspecte interesante pentru publicul larg.
Pe scurt: Contextul cultural detaliat al unei premiere sau descoperiri.
Hashtagul pare una dintre invențiile definitorii ale erei digitale. În realitate, simbolul # exista cu mult înainte de Internet, însă abia în 2007 un programator american a propus folosirea lui pentru organizarea conversațiilor pe Twitter.
Deși este asociat cu era digitală, simbolul # are o istorie de câteva secole.
Un simbol mai vechi decât Internetul
Una dintre teoriile acceptate de istorici leagă simbolul de libra pondo („livră în greutate”), folosită de scribi și comercianți. De-a lungul secolelor, forma acestei prescurtări ar fi evoluat până la simbolul # de astăzi.
Explorați alte articole recente despre Cultura, Arta, simbol, comunicare și medieval.
Mai târziu, # a fost folosit pe mașinile de scris pentru a indica numărul („#2”, de exemplu), motiv pentru care în limba engleză este cunoscut și ca number sign. În Statele Unite mai este numit și pound sign, deoarece desemna și unitatea de măsură „pound”.
În 1968, compania Bell Labs a introdus simbolul pe tastatura telefoanelor cu tonuri, alături de asterisc (*), pentru introducerea unor comenzi speciale. Astfel, # a devenit parte din viața de zi cu zi cu mult înainte de apariția internetului.
Cine a inventat hashtagul?
Hashtagul, în sensul modern al cuvântului, s-a născut în 2007.
La 23 august 2007, programatorul american Chris Messina (născut la 7 ianuarie 1981) a publicat pe Twitter un mesaj în care propunea folosirea simbolului # pentru gruparea conversațiilor pe aceeași temă.
Mesajul său suna astfel:
„How do you feel about using # for groups?” („Ce părere aveți despre folosirea simbolului # pentru grupuri?”)
Ideea era simplă: dacă mai multe persoane foloseau același cuvânt precedat de #, toate mesajele puteau fi găsite mai ușor.
La început, conducerea Twitter nu a fost impresionată. Potrivit lui Messina, reprezentanții companiei i-au spus că hashtagurile sunt prea tehnice și că utilizatorii obișnuiți nu le vor adopta.
Istoria avea însă să le demonstreze contrariul.
Un incendiu a schimbat totul
Câteva luni mai târziu, în timpul incendiilor de vegetație care au afectat regiunea San Diego în octombrie 2007 și au dus la evacuarea a sute de mii de persoane, utilizatorii Twitter au început să folosească hashtaguri pentru a urmări în timp real informațiile despre evoluția focarelor, drumurile închise și ordinele de evacuare. Succesul acestei inițiative a demonstrat că hashtagurile puteau organiza rapid informațiile în situații de urgență, iar tot mai mulți utilizatori au început să le adopte.
Pentru prima dată, mii de mesaje puteau fi găsite printr-un singur cuvânt-cheie.
Popularitatea sistemului a fost atât de mare încât Twitter a decis să transforme hashtagurile în linkuri automate.
În 2009, platforma a introdus oficial această funcție, iar ulterior exemplul a fost urmat de Instagram, Facebook, LinkedIn, YouTube, TikTok și aproape toate celelalte rețele sociale.
De ce funcționează hashtagurile?
Din punct de vedere tehnic, hashtagul este o etichetă (metadata) care ajută platformele să organizeze conținutul.
În loc ca postările să fie afișate doar urmăritorilor unui cont, ele pot fi grupate după același subiect.
Astfel, cine caută #birdwatching sau #travel poate descoperi conținut public publicat de utilizatori din întreaga lume.
Când au devenit hashtagurile instrumente de activism?
Foarte repede, hashtagurile au depășit rolul de simplu instrument de organizare. În multe situații, un singur hashtag a devenit punctul de întâlnire pentru milioane de oameni care discutau despre aceeași cauză sau același eveniment.
Practic, au devenit simboluri ale unor mișcări sociale globale. Și printre cele mai cunoscute se numără:
#BlackLivesMatter, lansat în 2013 împotriva violenței rasiale;
#MeToo, devenit viral în 2017 și folosit pentru a atrage atenția asupra hărțuirii și agresiunilor sexuale;
#IceBucketChallenge, campania care a contribuit la strângerea de fonduri pentru cercetarea sclerozei laterale amiotrofice (ALS).
Astfel, un simplu simbol tipografic a ajuns să influențeze dezbateri sociale, politice și culturale la nivel mondial.
De unde vine denumirea „hashtag”?
Cuvântul este format din doi termeni englezești:
- hash, denumirea simbolului #;
- tag, care înseamnă „etichetă”.
Expresia hashtag a început să fie folosită în 2007 și a fost inclusă oficial în Oxford English Dictionary în 2014, după ce devenise deja parte din limbajul cotidian.
Mai sunt hashtagurile la fel de importante?
Depinde de platformă.
, TikTok și LinkedIn ele continuă să fie utilizate pentru organizarea conținutului și pentru campanii de marketing.
Pe X (fostul Twitter), algoritmii identifică astăzi subiectele populare și fără utilizarea hashtagurilor, motiv pentru care acestea sunt folosite mai rar decât în primii ani ai platformei.
Deși importanța lor diferă de la o platformă la alta, hashtagurile au schimbat definitiv modul în care informația circulă pe internet. Un simbol tipografic vechi de câteva secole a devenit, în doar câțiva ani, unul dintre cele mai recognoscibile semne ale comunicării digitale.
Știați că?
Simbolul # era folosit pe telefoanele cu taste încă din 1968, cu aproape patru decenii înainte de apariția hashtagurilor pe Twitter.
Chris Messina a propus folosirea hashtagurilor pe Twitter în 2007, însă inițial ideea sa a fost respinsă.
Primele hashtaguri au devenit populare în timpul incendiilor din California, când utilizatorii au început să urmărească informațiile în timp real.
Termenul hashtag a fost inclus în Oxford English Dictionary în 2014.
Surse:
https://www.britannica.com/topic/hashtag
https://www.smithsonianmag.com/smart-news/decade-ago-hashtag-reshaped-internet-180964605/
https://www.cnbc.com/2020/01/09/how-chris-messina-got-twitter-to-use-the-hashtag.html
V-ati saturat de stiri negative? Trebuie sa cititi stirile de pe BluAZ!
BluAZ vă oferă cele mai recente știri pozitive din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe BluAZ.