Breaking internațional - Un studiu arată că prea mult timp în fața televizorului ar putea, într-adevăr, să îți afecteze creierul

Loading ...

Un studiu arată că prea mult timp în fața televizorului ar putea, într-adevăr, să îți afecteze creierul.

În ceea ce privește sănătatea creierului, un nou studiu sugerează că petrecerea a numeroase ore în fața televizorului poate avea un efect negativ care nu este observat atunci când aceeași perioadă este petrecută stând la birou, rezolvând probleme, răspunzând la e-mailuri sau desfășurând alte activități care solicită creierul, relatează Science Alert.

Cercetarea, publicată în Alzheimer’s and Dementia: Journal of the Alzheimer’s Association, a urmărit peste 1.700 de adulți timp de aproape 24 de ani.

Căutați conținut similar? Vezi articole despre Externe, International, sanatate, Stiinta și creier.

Studiul a constatat că bărbații (dar nu și femeile) care se uitau frecvent la televizor la vârsta mijlocie aveau un volum mai mic al creierului în regiunile vulnerabile la boala Alzheimer, precum și mai multe leziuni cerebrale asociate cu declinul cognitiv și demența.

În schimb, persoanele ale căror locuri de muncă presupuneau să stea jos o mare parte din zi aveau creiere cu un aspect mai sănătos.

Important este că, atunci când cercetătorii au luat în calcul diferențele privind nivelul general de activitate fizică, acestea nu au influențat rezultatele. Cu alte cuvinte, exercițiile fizice nu au modificat concluziile studiului.

Diferența semnificativă dintre sexe i-a surprins pe cercetători

„Am descoperit că legăturile dintre privitul la televizor și structura creierului au fost mult mai puternice la bărbați decât la femei”, a declarat pentru ScienceAlert biologul Natan Feter, de la Universitatea din California de Sud.

„Acest lucru s-ar putea datora faptului că bărbații și femeile își petrec timpul sedentar în mod diferit – de exemplu, femeile își întrerup mai des perioadele de stat jos – sau unor diferențe biologice privind modul în care creierul răspunde la comportamentul sedentar prelungit.”

Studii anterioare au arătat că femeile preferă, în general, să urmărească programe TV în reprize mai scurte, deși petrec mai mult timp în fața televizorului. Bărbații, care preferă adesea sportul și filmele, tind să petreacă perioade lungi și neîntrerupte pe canapea.

Datele studiului provin de la 1.712 participanți la studiul de lungă durată Atherosclerosis Risk in Communities (ARIC).

Cercetătorii au urmărit peste 1.700 de persoane timp de 24 de ani

Voluntarii, care aveau puțin peste 50 de ani când au fost incluși în studiu, la sfârșitul anilor 1980, au raportat cât de des se uitau la televizor în timpul liber și cât timp petreceau stând jos la serviciu.

Aproximativ 24 de ani mai târziu, când aveau în jur de 75 de ani, creierele lor au fost analizate prin imagistică prin rezonanță magnetică (RMN).

Cercetătorii au analizat în mod special zonele creierului despre care se știe că prezintă modificări timpurii în boala Alzheimer și alte forme de demență asociate, precum și zonele cu un volum crescut de hiperintensități ale substanței albe, care, potrivit studiului, reprezintă „un marker al bolii cerebrovasculare a vaselor mici, asociată cu declinul cognitiv și riscul de demență”.

Comparativ cu persoanele care au declarat că se uitau la televizor „foarte des”, cei care au spus că stăteau jos „întotdeauna” la locul de muncă prezentau mai puține leziuni ale substanței albe și volume mai mari ale cortexului frontal, parietal și occipital.

Activitățile care stimulează mintea pot proteja sănătatea creierului

Important este că statul jos, în sine, nu a fost asociat în mod constant cu o sănătate mai precară a creierului. Privitul la televizor este considerat o activitate pasivă din punct de vedere cognitiv.

În schimb, chiar și munca de birou sedentară implică adesea planificare, citire, scriere, luarea deciziilor și rezolvarea problemelor. Cercetări anterioare au sugerat că aceste activități stimulante din punct de vedere mental pot contribui la dezvoltarea unei „rezerve cognitive”, care permite creierului să facă față mai bine modificărilor asociate înaintării în vârstă.

Studiul are și limitări

Studiul are și limitări. Acesta s-a bazat pe date raportate de participanți, care au estimat cât timp se uitau la televizor sau cât timp petreceau stând la birou, o metodă mai puțin fiabilă decât măsurătorile obiective.

De asemenea, cercetarea nu poate demonstra că privitul la televizor a provocat în mod direct diferențele observate la nivelul creierului, iar rezultatele indică și existența unei componente legate de sex.

Alți factori de stil de viață care nu au fost măsurați, precum gustările, consumul de alcool sau faptul că participanții stăteau întinși ori dormeau în timp ce „se uitau” la televizor, ar fi putut contribui la rezultate.

Sursă foto: Shutterstock