Ce înseamnă această decizie - Procurorii au pus sechestru pe averea șefului DSU Raed Arafat în dosarul privind elicopterul SMURD

Procurorii Parchetului Militar au pus sechestru pe averea șefului Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, în dosarul în care acesta și alte 16 persoane sunt acuzate de contrabandă cu un elicopter SMURD.

Digi24 scrie că prejudiciul din dosar se ridică la 8 milioane de lei. Raed Arafat va contesta decizia procurorilor. Pe lângă sechestrul pus asupra averii lui Raed Arafat, procurorii au mai pus sechestru pe conturile Airbus România și Omniasig.

Vreți să citiți și alte articole despre Politica, Guvern, Decizii publice, Raed și sefului?

Anterior, Arafat a susținut că acuzațiile sunt lipsite de fundament și contrazise de documente oficiale, pe care le-a făcut publice în aprilie.

„Având în vedere solicitările repetate de informații cu privire la dosarul penal privind pretinsa contrabandă cu elicopter, formulez prezentele precizări în calitate de persoană pusă sub acuzare, în exercitarea dreptului legitim la apărare, consacrat de lege.

Acest demers este realizat în consens cu avocații mei și nu reprezintă în niciun fel un afront la adresa justiției sau a activității organelor judiciare, față de care îmi reafirm întreaga disponibilitate de cooperare. Ca urmare a comunicării oficiale a acuzației, am solicitat, în mod instituțional, clarificări cu privire la situația de fapt”, a explicat șeful DSU într-o postare pe Facebook.

Raed Arafat susține că preluarea elicopterului s-a făcut cu respectarea indicațiilor autorităților, după consultări oficiale cu Direcția Generală a Vămilor și ANAF privind procedurile vamale.

El afirmă că toate demersurile au fost transparente și comunicate organelor de urmărire penală încă din 2021–2022.

Șeful DSU respinge acuzațiile de contrabandă, argumentând că acestea sunt incompatibile cu faptul că procedura s-a desfășurat prin corespondență oficială și cu implicarea instituțiilor statului, întrucât contrabanda presupune, prin definiție, clandestinitate.

Potrivit șefului DSU, ceea ce se încearcă a fi prezentat drept infracțiune capătă, în mod absurd, forma unei „contrabande în favoarea statului” - o veritabilă „contrabandă altruistă”, concept care nu are nimic în comun cu rațiunile dreptului penal.

Ce spune Parchetul Militar

Potrivit procurorilor Parchetului Militar, pe 2 iunie 2016, un elicopter al Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne (IGAv), aflat în misiune SMURD în Republica Moldova, s-a prăbușit în zona localității Haragîș.

„Accidentul s-a soldat cu distrugerea totală a elicopterului și cu decesul celor patru persoane aflate la bord.

În vederea soluționării dosarului de daună privind asigurarea CASCO pentru toate riscurile a elicopterelor, asiguratorul avea opțiunea de a achita Inspectoratului General de Aviație valoarea agreată de asigurare, în cuantum de 23.343.667,84 lei (echivalentul a 5.270.045,79 euro), sau de a înlocui elicopterul prăbușit cu o aeronavă în configurație asemănătoare”, transmite instituția într-un comunicat publicat în aprilie.

Parchetul Militar susține că, după prăbușirea elicopterului SMURD din 2016, despăgubirea s-a făcut prin înlocuirea aeronavei cu una similară, preluată în 2017 din Guernsey.

Potrivit procurorilor, elicopterul a fost introdus și exploatat în România fără îndeplinirea formalităților vamale și fără plata TVA datorate la import, ceea ce ar fi produs un prejudiciu de aproximativ 4,4 milioane de lei bugetului de stat.

„Prin urmare, s-a conturat bănuiala rezonabilă că persoanele implicate în procedura de reparare a pagubei au permis asigurătorului să își stingă obligația de despăgubire izvorâtă din polița de asigurare prin înlocuirea elicopterului distrus la 2 iunie 2016 cu un alt elicopter care nu dobândise caracterul de marfă românească, pentru care nu au fost efectuate formalitățile vamale, nu a fost acordat liberul de vamă și nu au fost achitate drepturile datorate în vamă, respectiv TVA în cuantum de 4.435.269,89 lei, sumă ce reprezintă pagubă la bugetul de stat și, în același timp, un folos necuvenit în patrimoniul asigurătorului.”