Ce se ascunde în spatele cazului - Cum putem face economii în gospodărie. Cheltuielile mici care, adunate, „mănâncă” sute de lei

Alex Corin

Scumpirile din ultimii ani au obligat tot mai multe familii să-şi revizuiască bugetul. Economisirea nu înseamnă însă să renunţăm la alimentele necesare, să stăm în frig sau să cumpărăm întotdeauna produsul cel mai ieftin. Cele mai bune rezultate apar atunci când eliminăm risipa, comparăm contractele şi urmărim cheltuielile care se repetă lunar.

O reducere de 5 sau 10 lei pare lipsită de importanţă. Dar zece asemenea cheltuieli, repetate în fiecare lună, pot însemna între 600 şi 1.200 de lei într-un an. De aceea, primul pas nu este cumpărarea unui aparat „minune”, ci identificarea locurilor prin care se scurg banii.

Începeţi cu facturile, nu cu renunţarea la mâncare

Explorați alte articole recente despre Societate și Social.

Timp de o lună ar trebui notate toate cheltuielile, inclusiv cele foarte mici: alimente, utilităţi, medicamente, transport, ţigări, cafea cumpărată din oraş, comisioane, abonamente şi cumpărături făcute din impuls.

Cheltuielile pot fi împărţite în trei categorii:

• obligatorii: locuinţă, utilităţi, alimente de bază, tratamente şi transport;

• negociabile: telefonie, internet, energie, asigurări şi unele servicii bancare;

• opţionale: abonamente puţin folosite, comenzi de mâncare, cumpărături impulsive şi produse luate doar pentru că erau „la ofertă”.

Scopul nu este eliminarea tuturor plăcerilor, ci descoperirea sumelor plătite fără să mai primim un beneficiu real. Un abonament de 30 de lei uitat într-o aplicaţie costă 360 de lei pe an. Trei servicii folosite rar pot depăşi 1.000 de lei anual.

Comparaţi ofertele de energie

Consumatorii pot verifica ofertele de energie electrică şi gaze naturale în comparatorul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, disponibil pe platforma POSF. Schimbarea furnizorului este gratuită şi nu presupune înlocuirea contorului sau întreruperea alimentării. Procesul tehnic poate fi realizat prin platformă în 24 de ore, potrivit ANRE.

Înainte de semnarea unui contract trebuie comparat preţul final, cu toate taxele şi tarifele incluse, nu doar preţul energiei active. Contează şi perioada în care preţul este fix, condiţiile de denunţare, termenul de plată şi eventualele abonamente zilnice.

Calculul economiei este simplu. Dacă o gospodărie consumă 150 kWh pe lună, iar o ofertă are un preţ final mai mic cu 20 de bani pentru fiecare kWh, diferenţa ajunge la aproximativ 30 de lei pe lună şi 360 de lei pe an. Valoarea este doar un exemplu, deoarece ofertele şi tarifele diferă în funcţie de zonă şi se pot modifica.

Transmiterea lunară a indexului contorului ajută la evitarea facturilor bazate pe estimări şi a regularizărilor mari. În acelaşi timp, consumul trebuie comparat cu aceeaşi perioadă a anului anterior, nu doar cu luna precedentă.

Un grad mai puţin poate conta

Încălzirea reprezintă una dintre cele mai mari cheltuieli ale unei locuinţe. Comisia Europeană estimează că reducerea temperaturii din casă cu un singur grad poate diminua energia folosită pentru încălzire cu aproximativ 6–7%.

Într-o lună în care costul încălzirii este de 500 de lei, economia teoretică ar putea ajunge la 30–35 de lei. Rezultatul real depinde însă de izolaţia clădirii, temperatura exterioară, sistemul de încălzire şi preţul energiei.

Nu este necesar ca toate camerele să fie încălzite identic. Temperatura poate fi redusă în holuri, în camerele nefolosite şi pe timpul nopţii, fără a lăsa însă locuinţa să se răcească excesiv. Caloriferele nu trebuie acoperite cu perdele groase, mobilier sau haine puse la uscat, deoarece aerul cald nu mai circulă eficient.

O garnitură deteriorată la geam, o uşă care nu se închide bine sau o cutie de rulou neizolată pot produce pierderi constante. Benzile de etanşare sunt ieftine şi pot avea un efect mai bun decât unele dispozitive promovate drept soluţii miraculoase.

Aerisirea este mai eficientă dacă ferestrele sunt deschise larg pentru câteva minute, în loc să fie lăsate întredeschise ore întregi în timpul iernii. Centrala trebuie verificată şi întreţinută conform indicaţiilor producătorului, iar intervenţiile la instalaţiile de gaz trebuie făcute numai de persoane autorizate.

Vara, soarele trebuie oprit înainte de a intra în locuinţă

În zilele caniculare, jaluzelele, storurile sau obloanele trase în orele în care soarele bate direct în ferestre pot limita încălzirea locuinţei. Aerisirea este mai eficientă dimineaţa devreme şi noaptea, când temperatura exterioară este mai scăzută.

Comisia Europeană recomandă folosirea ventilatoarelor atunci când acestea pot asigura confortul necesar, deoarece consumă mult mai puţină energie decât aparatele de aer condiţionat. Ventilatorul poate fi utilizat şi împreună cu aerul condiţionat, permiţând setarea unei temperaturi ceva mai ridicate. Ferestrele nu trebuie ţinute deschise în timp ce aparatul răceşte camera.

Un aparat de aer condiţionat cu filtre murdare funcţionează mai greu. Curăţarea periodică, fără intervenţii neautorizate asupra componentelor tehnice, ajută la menţinerea eficienţei.

Maşina de spălat: mai rar, dar cu încărcătură completă

Comisia Europeană recomandă programul „Eco 40–60” şi folosirea maşinii de spălat cu încărcătură completă, fără supraîncărcare. Programele eco durează mai mult, dar folosesc, de regulă, mai puţină energie şi apă. Durata mare nu înseamnă automat un consum mai mare.

Spălarea la temperaturi ridicate trebuie păstrată pentru situaţiile în care este necesară din motive de igienă sau din cauza tipului de murdărie. Pentru multe haine purtate obişnuit este suficientă o temperatură mai redusă, dacă eticheta articolului şi detergentul permit acest lucru.

Şi dozarea detergentului contează. O cantitate prea mare nu spală neapărat mai bine, poate necesita clătiri suplimentare şi lasă depuneri în maşină.

Uscarea naturală a hainelor, atunci când este posibilă, elimină consumul uscătorului. Dacă acesta este folosit, rufele trebuie centrifugate bine înainte, fără a depăşi recomandările materialelor.

Frigiderul funcţionează permanent

Frigiderul este unul dintre puţinele aparate care consumă energie 24 de ore din 24. Garniturile uşii trebuie verificate, iar stratul excesiv de gheaţă trebuie îndepărtat conform instrucţiunilor producătorului. Comisia Europeană recomandă verificarea etanşeităţii, dezgheţarea periodică şi mutarea alimentelor congelate în frigider pentru decongelare. Astfel, frigul eliberat ajută la răcirea celorlalte produse.

Mâncarea fierbinte nu trebuie pusă direct în frigider. Este bine să se răcească, fără a fi însă lăsată prea mult timp la temperatura camerei. Uşa trebuie deschisă cât mai puţin, iar alimentele pot fi aşezate astfel încât produsele care expiră primele să rămână la vedere.

Nu este rentabil să înlocuim imediat un frigider funcţional doar pentru că un model nou consumă mai puţin. Trebuie comparate economia anuală estimată şi preţul aparatului. Înlocuirea poate fi justificată în special dacă aparatul vechi are un consum foarte mare, este defect sau necesită reparaţii costisitoare.

Economia trebuie pusă deoparte, nu lăsată în contul curent până când este cheltuită. Chiar şi 50 de lei pe lună formează un fond de 600 de lei într-un an. La 200 de lei pe lună, rezerva ajunge la 2.400 de lei.

Cele mai mari economii nu vin, de regulă, dintr-un singur gest spectaculos. Ele se formează din contracte verificate, mâncare care nu mai ajunge la gunoi, aparate folosite eficient şi cheltuieli mici oprite înainte de a deveni permanente. O gospodărie economă nu este cea în care oamenii renunţă la tot, ci aceea în care fiecare leu cheltuit are un rost.

Citește și