Economie: Detaliile economice esențiale sunt sintetizate pentru o perspectivă completă.
Pe scurt: Datele economice recente și ce înseamnă ele pentru viitor.
Consiliul Concurenței ar fi descoperit în timpul perchezițiilor informatice mesaje pe care bancherii le-au schimbat între ei în privința ROBOR, rata cu care băncile se împrumută între ele. Acestea o să fie publicate oficial la finalul lunii, când se va prezenta public motivarea amenzilor pentru bănci.
Reamintim, instituția condusă de Bogdan Chirițoiu a amendat recent cele zece bănci din România care participă la cotarea ROBOR cu o sumă totală de 3,73 de miliarde de lei.
Este vorba de BCR, BRD, Banca Transilvania, ING, Raiffeisen, Eximbank, CEC, Unicredit, Intesa Sanpaolo și Libra.
Continuați lectura cu articole similare despre Economie, Finante, Afaceri, Give me perspective și Bani si Afaceri.
Mecanismul de cotare și fixing (ROBOR/ROBID)
Procesul prin care se stabilesc zilnic indicii de referință ai pieței monetare funcționează în doi pași principali:
- Cotarea: În fiecare zi lucrătoare, într-un interval orar strict de 30 de minute, băncile din panel transmit cotațiile lor, adică dobânzile la care sunt dispuse să împrumute bani altor bănci (ROBOR) sau să accepte depozite (ROBID).
- Fixingul sau calculul final: După ce intervalul se închide, se elimină cotațiile cele mai mari și cele mai mici, iar din valorile rămase se calculează o medie aritmetică. Rezultatul devine rata oficială pentru ziua respectivă.
Cotațiile trebuie să fie „independente”
Oficialii Consiliului Concurenței argumentează că procedura de cotare este „prea transparentă”, iar băncile nu trebuie să vadă cotațiile celorlalte organizații în intervalul de 30 de minute în care transmit datele, conform surselor.
Mai exact, instituțiile financiare nu trebuie să știe ce cotează competitorii lor.
Aici Consiliul Concurenței se bazează pe un articol din Regulamentul BNR privind stabilirea ROBID și ROBOR, intrat în vigoare din noiembrie 2019.
Articolul în cauză detaliază obligațiile de participare la procedura de cotare.
„5.1 Participanții la Fixing se vor asigura că:
b) ratele dobânzilor cotate reflectă condițiile de piață la momentul respectiv și nu sunt afectate de conflicte de interese existente sau potențiale. Participarea la procesul de Fixing se va realiza într-o manieră independentă și onestă, pe baza informațiilor relevante”.
Independent în context juridic înseamnă să nu știe ce fac ceilalți competitori.
„Comisia Europeană a fost consultată și a confirmat că este același sistem ca și în cazul amenzilor privind Libor”, arată surse din cadrul instituției. Este vorba de DG Competition, direcția de concurență a Comisiei.
Inclusiv un raport intern al uneia dintre băncile amendate ridica problema unor potențiale amenzi, arată informațiile ziarului.
Indicele ROBOR asigură inițial lichiditate între bănci
Indicele ROBOR reprezintă media dobânzilor cu care băncile se împrumută între ele. În esență, ROBOR reprezintă o modalitate prin care Banca Națională a României (BNR) se asigură că există lichiditate în sistemul bancar, iar băncile își dau bani una alteia.
Acesta a fost scopul său inițial. Ulterior, statul român a introdus ROBOR ca indice pentru formarea dobânzilor la creditele în lei, pentru a evita dobânzile puse arbitrar de bănci. Dobânzile se calculează astfel: ROBOR plus marja băncii.
Din 2019 a fost introdus un al doilea indice, numit IRCC, care se bazează tot pe ROBOR, dar cu o întârziere de 3 luni.
Ce spune BNR
Contactat de Libertatea, Dan Suciu – purtătorul de cuvânt al BNR – a respins acuzațiile.
„Nu există în raport nicio informație care să dovedească o comunicare de stabilire a ROBOR-ului”, a afirmat Suciu.
Atât BNR, cât și băncile au respins acuzațiile.
BNR a scris recent în raportul asupra stabilității, publicat în data de 6 iulie, că băncile se pot confrunta cu efecte suplimentare dincolo de sancțiuni, conform Digi24.
Mai exact, băncile ar putea ajunge la pierderi mai mari decât cuantumul amenzilor din cauza proceselor declanșate de clienți.
De asemenea, BNR susține că sancțiunile sunt disproporționat de mari: față de amenda din 2013 dată de Comisia Europeană în cazul Euribor, acestea sunt de 30 de ori mai mari raportat la active.
Conform surselor Libertatea, unele dintre bănci ar fi ieșit deja pe minus din cauza „afacerii” ROBOR: ce ar fi câștigat pe partea de trezorerie din creșterea dobânzilor pierdeau pe partea de titluri de stat în caz că aveau un portofoliu mare, deoarece titlurile de stat se depreciază atunci când dobânzile cresc.
Marea problemă: posibila distrugere a pieței monetare
Conform surselor Libertatea, marea problemă a BNR este că amenda ar putea distruge piața monetară, prin care băncile se împrumută între ele.
Mai exact, băncile amenință că nu vor mai participa la ROBOR din moment ce ele sunt practic zi de zi pasibile de amenzi.
Problema BNR este că prin acest mod, băncile mici, care au nevoie mai mare de bani de la rivalele lor, pot avea potențiale probleme la asigurarea fluxurilor financiare.
Surse: băncile au amenințat că nu mai participă la ROBOR
„Băncile au amenințat că nu mai cotează și au ajuns inclusiv la Cotroceni (să facă lobby – n.r.)”, afirmă o sursă din domeniu.
Consiliul Concurenței a anunțat că nu va amenda băncile timp de 60 de zile, instituțiile având acest termen pentru a prezenta noi propuneri care să țină cont de legea concurenței, respectiv să elimine schimbul de informații în fereastra de cotare.
Două bănci, respectiv BCR și Raiffeisen, au dat în judecată Consiliul Concurenței și au pierdut. Acestea au invocat dreptul la apărare și faptul că nu au avut acces la documentele Consiliului Concurenței care au stat la baza amenzii.
Tertipuri prin instanțe
Instanțele le-au respins însă cererile. Conform surselor din Consiliu, băncile au încercat, de fapt, un tertip juridic, încercând să blocheze instituția în a emite deciziile de amendare.
Deciziile trebuie emise și semnate până la final de iulie, când expiră mandatele unor membri ai plenului Consiliului Concurenței.
Băncile au anunțat la unison că vor contesta amenzile în justiție, astfel că este de așteptat ca deciziile și motivările Consiliului să fie atacate după ce apar.
ARB cere publicarea discuțiilor
Asociația Română a Băncilor (ARB) a solicitat în data de 11 iunie prezentarea de către Consiliul Concurenței a mesajelor considerate „incriminatoare”.
„Condițiile și reglementările pe care trebuie să le respecte participanții la piață sunt extrem de
riguroase astfel că se impune clarificarea acuzelor legate de discuțiile concrete invocate între
reprezentanții băncilor. Această orchestrare bazată pe dezinformare publică aruncă o anatemă
asupra sistemului bancar, iar fără prezentarea de probe concludente pare a fi mai degrabă o decizie
dictată. Asociația Română a Băncilor va susține toate demersurile interne și internaționale în care se
poate implica pentru a demonstra că băncile nu au manipulat ROBOR”, a anunțat atunci organizația.
Tranzactionati FOREX? Ati putea castiga mai mult si elimina riscurile cu ajutorul RobotFX!
BluAZ vă oferă cele mai recente știri pozitive din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe BluAZ.