Politica: Reacțiile și implicațiile politice ale evenimentului sunt detaliate mai jos.
Rezumat: Informațiile politice recente explică faptele cheie și reacțiile oficiale.
Comitetul Lanzarote din cadrul Consiliului Europei a invitat România să nu mai utilizeze, în viitoarele instrumente legislative şi politici publice, termenul „child pornography” (pornografie infantilă). Un proiect de lege de redefinire a actualei reglementări este dezbătut în prezent în Parlament.
Comitetul Părților la Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzului sexual (Comitetul Lanzarote) a publicat recent un raport care evaluează măsurile luate după recomandările anterioare privind combaterea infracţiunilor sexuale împotriva copiilor facilitate prin intermediul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC).
Deputata Diana Tuşa, preşedinta Comisiei speciale comune pentru combaterea traficului de persoane, semnalează într-o postare pe Facebook modificările ce sunt aduse prin inițiativa legislativă de redefinire a actualei reglementări a „pornografiei infantile” – PL-x nr. 489/2026.
Continuați lectura cu articole similare despre Politica, Guvern, Decizii publice, Actualitate și Politic.
Potrivit ei, propunerea legislativă răspunde acestei recomandări prin înlocuirea denumirii marginale actuale, „pornografie infantilă”, cu denumirea „operaţiuni cu materiale ce conţin abuzuri sexuale asupra minorilor”. „Noua formulare exprimă mai corect natura faptei: minorul nu este participant la un material pornografic, ci victima unei conduite de abuz sau exploatare sexuală”.
„Este exact ceea ce am susţinut de la început: modificarea art. 374 din Codul penal nu reprezintă doar o schimbare de terminologie, ci o modernizare necesară a incriminării, prin raportare la standardele europene, la realitatea mediului digital şi la necesitatea protejării efective a minorilor. Mai mult, proiectul consolidează protecţia penală împotriva faptelor grave de abuz şi exploatare sexuală, dar introduce şi garanţii clare pentru situaţiile neexploatatoare dintre minori, evitând o reacţie penală disproporţionată. Condamnăm infractorii, nu minorii! Pe scurt, recomandările privesc renunţarea la terminologia de „pornografie infantilă”, utilizarea noţiunii de child sexual abuse material – CSAM, introducerea unei definiţii legale adecvate şi reglementarea expresă a situaţiilor în care minorii nu trebuie traşi la răspundere penală pentru conduite neexploatatoare. Adică exact ceea ce prevede PL-x nr. 489/2026”, a scris Diana Tuşa pe Facebook.
Potrivit deputatei, „propunerea legislativă nu exclude răspunderea penală în cazurile grave, dar permite evitarea unei reacţii penale excesive în situaţiile cu gravitate redusă”. „Faptele care implică distribuire neconsensuală, constrângere, şantaj, umilire, exploatare sau consecinţe grave rămân sancţionabile, însă conduita dintre minori trebuie analizată proporţional, în funcţie de context şi gravitate”, explică ea.
Diana Tuşa a mai precizat: „Nu dezincriminăm pornografia infantilă, dimpotrivă, legea devine mai dură pentru formele grave de abuz sexual asupra copiilor! Protejăm adolescenţii, dar avem toleranţă zero pentru exploatare! Pentru că scopul nu este pedepsirea adolescenţei, ci combaterea fermă a exploatării. Iar legea trebuie să fie clară în privinţa diferenţelor dintre abuz şi interacţiunile fireşti între adolescenţi”.
Tranzactionati FOREX? Ati putea castiga mai mult si elimina riscurile cu ajutorul RobotFX!
BluAZ vă oferă cele mai recente știri pozitive din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe BluAZ.