![Poza pentru articolul Programa si modele de Subiecte [REZOLVATE] Titularizare profesori de Limba si literatura romana 2026](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/images/davreau.jpg)
Educatie: Evenimentul din învățământ are consecințe importante pentru generația tânără.
Pe scurt: Ce trebuie să știe părinții și elevii despre subiectul prezentat.
Interesați de subiectele Educatie, Invatamant, Titularizare, modele și 2026? Citiți mai mult aici.
Candidatii care se pregatesc pentru proba scrisa la Titularizare Limba si literatura romana au nevoie sa exerseze constant cu modele de teste care respecta structura oficiala a subiectelor elaborate de Ministerul Educatiei, dar si sa cunoasca in profunzime programa de examen. Publicam in acest articol programa oficiala, precum si un model de subiect rezolvat, menit sa ofere o imagine clara asupra cerintelor si nivelului de dificultate al examenului.
Disciplina Limba si literatura romana are un rol esential in formarea elevilor, contribuind la dezvoltarea gandirii critice, a capacitatii de argumentare, a sensibilitatii estetice si a competentelor de comunicare necesare integrarii intr-o societate bazata pe cunoastere.
Competentele profesorului de Limba si literatura romana
Programa pentru concursul national de ocupare a posturilor didactice defineste un set complex de competente pe care cadrul didactic de Limba si literatura romana trebuie sa le demonstreze in activitatea sa profesionala. Acestea sunt:
- Realizarea de conexiuni intre continuturile disciplinei din domeniile limba, literatura si comunicare, in vederea predarii lor integrate;
- Utilizarea unor modalitati de abordare a textului literar si nonliterar, continuu, discontinuu si multimodal;
- Aplicarea principiilor didacticii oralului si a redactarii si a metodelor specifice acestora in formarea competentelor de comunicare orala si scrisa;
- Aplicarea unor metode si strategii ce conduc la dezvoltarea competentei lingvistice, literare si interculturale a elevilor, conform modelului conceptual al disciplinei: comunicativ-functional si cel al dezvoltarii personale;
- Transpunerea continutului stiintific, prevazut in programele scolare in vigoare, in continut didactic, demonstrand acuratete conceptuala;
- Realizarea demersului didactic in viziune inter-, multi- si transdisciplinara;
- Evaluarea obiectiva a competentelor vizate prin curriculumul national, cu respectarea principiilor didactice, prin elaborarea si aplicarea unor instrumente de evaluare diverse;
- Aplicarea unor forme eficiente de management al clasei, in functie de activitatea de invatare proiectata, conform principiilor si metodelor interactiunii educationale;
- Aplicarea constanta a unor instrumente si strategii specifice unei atitudini reflexive (autoevaluarea, analiza feedbackului primit de la elevi etc.);
- Utilizarea documentelor scolare reglatoare in proiectarea didactica, adaptata grupului-tinta;
- Proiectarea si implementarea unor programe incluse in oferta de curriculum la decizia scolii;
- Utilizarea resurselor digitale in activitatea didactica in situ, de tip blended-learning si online.
Programa Titularizare Limba si literatura romana
In continuare publicam modelul de subiect rezolvat, conceput in structura oficiala a examenului de Titularizare:
- Subiectul I de literatura, notat cu 30 de puncte; acestea se acorda la elaborarea unui eseu de min. 900 si max. 1500 de cuvinte. Candidatul trebuie sa fie atent la utilizarea limbajului de specialitate, a limbii literare, precum si la respectarea normelor de exprimare, de ortografie si de punctuatie.
In cadrul acestui subiect se regasesc texte apartinand autorilor din lista urmatoare: Mihai Eminescu, Ion Creanga, I. L. Caragiale, Ioan Slavici, Alexandru Macedonski, Hortensia Papadat-Bengescu, George Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Calinescu, Mircea Eliade, Vasile Voiculescu (poezie si proza), Marin Preda, Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Leonid Dimov, Mircea Cartarescu (poezie si proza).
In cazul autorilor prevazuti in aceasta lista, se va avea in vedere atat cunoasterea monografica a operei, cat si studiul aprofundat a doua texte.
De asemenea, candidatii trebuie sa studieze, in mod aprofundat, un text apartinand autorilor din lista urmatoare: Titu Maiorescu, E. Lovinescu, G. Calinescu, Tudor Vianu, pe baza operei carora sa poata elabora un eseu pe o tema data.
- Subiectul al II-lea de limba romana, notat tot cu 30 de puncte. Pentru obtinerea acestora sunteti obligat sa rezolvati doua puncte A si B cu cerinte gramaticale (de fonetica si fonologie, lexicologie si semantica si de morfosintaxa) privind textul in discutie la acest punct (B).
- Subiectul al III-lea de metodica, notat tot cu 30 de puncte si rezolvarea a doua cerinte A si B. La acest subiect se va prezenta o activitate didactica in care se formeaza/dezvolta una dintre competentele specifice din programa scolara.
De exemplu:
- Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje scrise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse;
- Situarea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culturale/literare.
Subiectul implica parte de creativitate - metoda de proiectare a unei lectii - nu poate fi invatat ca un eseu sau precum o caracterizare de personaj.
Model Subiect Titularizare Limba si literatura romana 2026
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Redacteaza un eseu de 900 – 1.500 de cuvinte, in care sa prezinti modalitatile de constructie a mesajului epic la Mihail Sadoveanu.
In elaborarea eseului vei avea in vedere:
– mentionarea a patru trasaturi definitorii pentru proza lui Mihail Sadoveanu;
– ilustrarea a doua dintre trasaturile mentionate, valorificand doua texte narative apartinand lui Mihai Sadoveanu;
– evidentierea modului in care se creioneaza relatia personaj – actiune in texte alese, punand accent pe modalitatile de caracterizare ale personajelor;
– argumentarea a doua trasaturi specifice epicului la Mihail Sadoveanu ca forma de constructie a unui univers unic;
– sustinerea unei opinii despre eroii lui Mihai Sadoveanu, valorificand mesajul din urmatoarea secventa:
Toti eroii lui Sadoveanu sunt si ei niste automati traind vegetativ, fara reflectiune. Singura nota mai deosebita este ca la scriitorul moldovean reductiunea devine sinonima cu salbaticirea, cee a ce nu exclude o mare energie vitala comprimata care a izbucnit sau va izbucni odata, dupa care destinderea individului isi reia placiditatea impenetrabila.
(G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent)
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului se acorda 20 de puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta/reper); pentru redactarea eseului se acorda 10 puncte (organizarea ideilor in scris – 2 puncte; abilitatile de analiza si de argumentare – 2 puncte; utilizarea limbajului de specialitate – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 1 punct; respectarea normelor de exprimare, de ortografie si de punctuatie – 2 puncte; respectarea precizarii privind numarul de cuvinte – 1 punct).
In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 900 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
A. Prezinta aspectele definitorii ale numelui predicativ, avand in vedere:
- definirea conceptului de nume predicativ;
- precizarea sensurilor numelui predicativ;
- mentionarea structurilor de nume predicativ;
- ilustrarea, cu cate un exemplu, a partilor de vorbire care exprima numele predicativ.
B. Citeste textul de mai jos.
Sentimental ca orice ironist autentic, George Topirceanu scrie o literatura ce e pe cat de vesela, la prima vedere, pe atat de dramatica in substratul ei de cuprindere critica a problematicii sociale din timpul sau. E un poet al provinciei („Tristeti de balci provincial“). Dar in aceasta provincie rezoneaza toate temele universale majore, astfel incat, receptandu-le cu un simt marcat al ridicolului, ofera prozodic o adevarata panorama a epocii, vazuta ca o amuzanta si melancolica desfasurare grabita a desertaciunilor lumii, sub toate aspectele lor tragicomice. Nu are, fireste, sarcasmul lui Caragiale. Insa, daca ar fi sa se bata in moneda profilul celor doi, s-ar regasi, poate surprinzator in primul moment, rimand fata-verso, imaginea celor doi, in contrastul temperamental ce-i defineste. Muscatura autorului „Momentelor“ e virulenta, prin infuzia de venin, chiar letala in felul ei, pe cand cea a autorului „Migdalelor amare“ e mai degraba parsiva prin edulcorarea insinuanta a acestuia. Cuplul eroilor din „In jurul unui divort“, bunaoara, e caragialian in totul, jucand aceeasi farsa pe care o dezvolta si eroii din „D’ale carnavalului“.
(Constantin Cublesan, Nord Literar – anul XVIII, nr. 9 (208), SEPTEMBRIE 2020)
Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.
1. Precizeaza tipul de secventa prototipica reprezentata de fragmentul citat.
2. Noteaza pentru fiecare vocala din cuvantul ofera tipul acesteia, din perspectiva realizarii fonetice, avand in vedere modul si locul de articulare.
3. Construieste doua enunturi in care notiunile vesela si venin sa fie derivate parasintetic.
4. Ilustreaza doua moduri si timpuri diferite ale verbelor, prin valorificarea secventei urmatoare: Insa, daca ar fi sa se bata in moneda profilul celor doi, s-ar regasi, poate surprinzator in primul moment, rimand fata-verso.
5. Transcrie propozitia subordonata din fraza urmatoare, precizand felul acesteia:
Dar in aceasta provincie rezoneaza toate temele universale majore, astfel incat, receptandu-le cu un simt marcat al ridicolului, ofera prozodic o adevarata panorama a epocii, vazuta ca o amuzanta si melancolica desfasurare grabita a desertaciunilor lumii, sub toate aspectele lor tragicomice.
In abordarea subiectelor sunt vizate continuturile din Gramatica limbii romane, Editura Academiei Romane, 2005.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A. Realizarea proiectarii unei unitati de invatare, pornind de la urmatorul fragment de text:
Mimi si Tibi locuiau in rai. Nu era un rai obisnuit, cu ingeri si viata fara de sfarsit, ci un paradis al jocurilor. […] Raiul lui Mimi si Tibi se gasea la 66 de metri deasupra pamantului, la ultimul apartament al celui mai inalt bloc din oras. Acolo traiau Tibi, un pusti de 6 ani cu trupul subtirel si parul roscat, sora lui Mimi, de 9 ani, la fel de subtirica, dar cu un par blond si cret, si parintii lor, un creator de jocuri pe calculator si o actrita la un teatru de papusi.
Mimi terminase clasa a doua si se credea o printesa razboinica inzestrata cu puteri psihice. Tibi, fratele mai mic din grupa mare, cum se prezenta el de obicei, era un vanator de monstri cu pistol laser. […]
Dupa-amiaza in paradisul jocurilor trecea foarte greu cand nu aveai vieti. Mimi si Tibi urmarira cateva posturi TV pentru copii, dar se batura pe telecomanda cine sa schimbe canalul. […]
(Ioan Antoci, Paradisul lui Mimi si Tibi)
In raspunsul tau te vei raporta la urmatoarele repere:
- precizarea clasei pentru care se realizeaza proiectarea unitatii de invatare, prin justificarea alegerii acesteia, avand in vedere textul dat;
- enuntarea competentelor specifice in conformitate cu programa scolara pentru disciplina limba si literatura romana in vigoare,
- redactarea tabelara a proiectarii unitatii de invatare prin cuprinderea tuturor elementelor specifice;
- dezvoltarea adecvata a activitatilor de invatare aferente unitatii de invatare prin raportare la competentele specifice enuntate.
B. Construieste un item obiectiv de asociere si un item semiobiectiv, prin care sa evaluezi nivelul de structurare a competentei 1.1 (Utilizarea adecvatata a achizitilor lingvistice in receptarea diverselor texte) din programa de limba si literatura romana pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului.
Vei avea in vedere faptul ca, in programa scolara, acestei competente ii sunt asociate urmatoarele continuturi pentru trunchiul comun: niveluri ale receptarii textelor orale si scris: fonetic, ortografic si de punctuatie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual, nonverbal si paraverbal; texte fictionale, texte nonfictionale (memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative sau stiintifice, argumentative).
Rezolvarea subiectului propus pentru proba scrisa la Titularizare Romana 2026
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai importanti si prolifici (productiv, care a scris o opera bogata) prozatori romani din prima jumatate a secolului al XX-lea, avand o cariera ce se intinde pe parcursul a cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice si de aventuri, desi autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea taraneasca din Moldova, despre natura Romaniei si a scris, de asemenea, reportaje si pagini memorialistice.
Forma limbii romane utilizate de Mihail Sadoveanu, in special cea folosita in romanele istorice, a fost apreciata pentru folosirea arhaismelor (cuvinte vechi, cu forma arhaica, veche, folosite cu scopul de a introduce lectorul, persoana care citeste, in atmosfera specifica acelor timpuri si locuri care sunt descrise in opera) si abordarea inventiva a lexicului (vocabularul, totalitatea cuvintelor dintr-o limba) romanesc. Imprumutand adesea idei si mijloace de expresie din cronicile (lucrare ce are un caracter istoric, obisnuita mai ales in Evul Mediu, care cuprinde o inregistrare cronologica a evenimentelor sociale, politice si familiale; letopiset, hronic) moldovene ale lui Ion Neculce si Miron Costin (doi mari cronicari romani), autorul imbina cu creativitate mai multe dialecte (dialect – aspect local al limbii unui popor) regionale (din anumite regiuni) si registre lingvistice (referitoare la limba), indepartandu-se de simpla imitatie (copiere) a limbajului istoric. Povestite in general la persoana a treia, in cartile sale nu se regasesc diferente intre limbajul folosit de povestitor si cel folosit de personaje. Remarcam aici utilizarea tehnicii „povestire in rama“ (procedeul stilistic prin care una sau mai multe naratiuni de sine statatoare se incadreaza intr-o alta naratiune mai ampla numita „naratiune-cadru“, care sa le cuprinda in aceeasi atmosfera epica, iar interesul se contureaza asupra situatiei neobisnuite povestite, si nu in jurul personajelor).
Un alt aspect definitoriu pentru opera sadoveniana o reprezinta abordarea romanului mioritic, izvorat din fatalismul care a creionat viziunea poporului roman asupra vietii si a mortii. Mihail Sadoveanu ramane creatorul romanului istoric in literatura romana. In opera sa, prozatorul ilustreaza trei secole din istoria Moldovei: secolul al XV-lea (Stefan cel Mare), secolul al XVI-lea (Ioan Voda cel Viteaz), secolul al XVII-lea (Stefan Tomsa, Vasile Lupu, Duca-Voda). Viziunea lui Mihail Sadoveanu asupra istoriei este aceea a unui proces complex, cu perioade de ascensiune sau decadere, imbiband epopeea, eroicul si grandiosul cu maleficul, nesemnificativul, antieroicul. Pentru Sadoveanu, asadar, istoria inseamna progres, civilizatie, modernizare, stabilitate politica, evolutie economica dar si regres, primitivism, tiranie, instabilitate politica, saracie. Prozatorul are harul de a armoniza realul cu legendarul, intr-o dimensiune fabuloasa, inaltand personajele la statutul unor semizei, prin etica si faptele lor exemplare: Stefan cel Mare, Ion Voda cel Cumplit, Nicoara Potcoava etc. Raportul dramatic dintre om si istorie este ilustrat prin neconcordanta dintre fluxul evenimentelor si aspiratiile umane, acestea din urma ramanand neimplinite din cauza agresivitatii pe care intamplarile istorice o exercita asupra individului.
Sunteti pasionat de tehnologie? Va sugeram sa vizitati Smart Gadgets!
BluAZ vă oferă cele mai recente știri pozitive din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe BluAZ.