Reacții după anunțul oficial - Culisele războiului fratricid din PNL. Liniile roșii care au fost depășite: „Sunt decizii politice unde nimeni nu are voie să interfereze”

Primele lovituri pentru PNL au venit de la Tribunalul Ilfov

Strategia echipei Bolojan: este așteptată definitivarea tuturor proceselor legate de congres, apoi pot începe, într-un ritm așezat, procedurile pentru modificarea statutului partidului și o nouă reuniune a membrilor PNL care să valideze o nouă conducere.

Sursele consultate de Libertatea arată că lupta liberalilor nu este doar cu PSD și uneori cu Nicușor Dan, ci și cu o parte a justiției care e interesată de jocul politic și de interesele pentru noua guvernare.

Primele lovituri pentru PNL au venit de la Tribunalul Ilfov, entitate care ar fi fost aleasă pentru judecarea speței fiindcă doi dintre cei considerați „disidenți” sau „puciști” aveau domiciliul acolo. Aceasta este justificarea juridică oferită public.

Descoperiți și alte știri legate de Politica, Guvern, Decizii publice și Give me perspective.

Sentința Tribunalul Ilfov a făcut referire la hotărârile conducerii PNL de a-i exclude din partid pe cei care votează Guvernul Veștea. Partidul nu putea să le impună parlamentarilor PNL cum votează, mandatul fiind reprezentativ, nu imperativ. Pe scurt, fiecare parlamentar este liber să voteze cum vrea, nu poate fi constrâns.

Mai mult, o eventuală excludere a acestora ar fi dus la afectarea reputației profesionale și le-ar fi creat un prejudiciu profesional. Un semn de întrebare în aceste procese a fost rapiditatea motivării, adică exact în aceeași zi în care era depusă acțiunea în justiție.

Deciziile luate la congres, inutile

Însă dacă la Ilfov situația se referea la excluderi, la Tribunalul București au fost intentate mai multe procese. Iar aici miza era legată de procedurile pentru un nou congres, alegerea unei alte conduceri și înlăturarea a nu mai puțin de 13 șefi de organizații.

Până la urmă, prin decizia Tribunalului București, executorie, deși putea fi atacată în apel, se sublinia că noua conducere nu a fost aleasă conform unui statut în vigoare. Mai precis, noua conducere ar fi trebuit să aștepte ca modificările statutului PNL să fie înregistrare la Tribunalul București, iar doar apoi să fie aleasă noua conducere.

„În condiţiile unei sumare caracterizări şi analize a situaţiei de fapt, tribunalul reține că Hotărârea nr. 1/ 19.06.2026 a Consiliului Naţional Extraordinar (care prevedea aspectele organizatorice legate de convocarea şi desfăşurarea Congresului Extraordinar din 21.06.2026, inclusiv posibilitatea depunerii de moţiuni, deci, la nivelul aparenţei, în conformitate cu noile modificări ale statutului) apare ca fiind emisă chiar anterior momentului aprobării proiectului statutului de către Consiliul Naţional Extraordinar şi înaintării acestuia către Congresul Extraordinar spre ratificare, operaţiuni care s-au efectuat prin Hotărârea nr. 2/ 19.06.2026. Pentru acest motiv, tribunalul nu poate reţine apărările pârâtului Partidul Naţional Liberal, dat fiind că din verificările sumare realizate a rezultat că, în aparenţă, proiectul statutului modificat ar fi fost pus în aplicare prin Hotărârea nr. 1/2026, chiar înainte de adoptarea sa de către Consiliul Naţional Extraordinar prin Hotărârea nr. 2/2026”, arată instanța în motivare.

Prin urmare, de la un Congres Extraordinar cu o noua conducere patronată de Ilie Bolojan și validată de peste 1.700 de delegați, în prezent are loc revenirea la noua conducere, unde sunt inclusiv prim-vicepreședinți rivali ca Nicoleta Pauliuc sau Adrian Veștea. Situația e în aer inclusiv la nivelul mai multor filiale conduse de cei considerați puciști.

PNL-ul din jurul lui Bolojan așteaptă în prezent deznodământul proceselor, iar în funcție de acesta vor fi luate următoarele decizii. Adică, inclusiv calendarul pentru noi modificări statutare sau o nouă conducere.

Autonomie, vorbit la pereți și ultima „ciudățenie”

Numeroși lideri, de la Dan Motreanu și Robert Sighiartău până la Ionel Bogdan, au ieșit public și au acuzat faptul că are loc o acțiune concertată privind destructurarea PNL. Iar acesta este al doilea pas, cel prin acțiuni în justiție, după încercarea politică.

Juriștii liberali sau din proximitatea liberală cu care a discutat Libertatea, sub condiția anonimatului, susțin că principiul „autonomiei partidelor” a fost aruncat la coș.

De altfel, în apărarea lor în următoarele faze ale procesului liberalii au tot invocat un principiu foarte important existent într-un ghid al Comisiei de la Veneția, care se referă la rolul democratic al partidelor și limitarea interferenței statului în activitatea acestora.

În cazul războiului fratricid, tabăra disidentă ar fi trebui să se adreseze mai întâi comisiei pentru litigii (fosta Curte de Arbitraj), locul unde sunt tranșate dezbaterile interne. Doar după acest pas, ar putea urma acțiunea în instanță. Avocatul PNL în aceste cazuri, Valeriu Stoica, a amintit acest aspect, însă instanța a ignorat aspectul. „Am vorbit pereților. Normal că trebuie mai întâi să se adreseze forurilor interne. Asta spune legea partidelor”, a precizat un jurist liberal.

Un liberal a ridicat inclusiv problema suspendării hotărârii referitoare la programul politic. „Cum să suspenzi programul politic. E o ciudățenie. Sunt decizii politice unde nu are nimeni voie să interfereze. Ar fi o problemă dacă ar fi pusă în pericol o valoare prevăzută de Constituție”, a punctat juristul liberal.

De asemenea, un constituționalist apropiat de liberali susține că, în cazul deciziilor contra PNL, instanța a exagerat prin suspendarea la grămadă a unor decizii. Însă, la rândul său, a văzut drept „un călcâi al lui Ahile” modul grăbit de a schimba conducerea printr-o procedură neprevăzută până de curând.

Este descris drept un detaliu aparent neproblematic, dar care încurcă acum socotelile liberale. Însă, în același timp, constituționalistul a semnalat că unele interpretări ale instanței dau senzația de partizanat.

„Au fost trecute niște linii roșii și e grav că avem precedentul. Nu poate să facă ordine nimeni într-un partid în afara propriilor membri prin decizii, voturi etc.”, subliniază sursa consultată.

Cum văd problema respectării autonomiei partidelor doi foști judecători CCR

„Linia de demarcație e clară: partidele au autonomie totală în ceea ce privește constituirea, deciziile care se iau și așa mai departe, pe baza unui statut aprobat de instanță. Care ține loc de lege pentru partidul respectiv. Dacă acest statut, deci lege, nu respectă propria reglementare, atunci instanța e în măsură să intervină, doar la sesizare”, a precizat, pentru Libertatea, Petre Lăzăroiu, fost judecător CCR, care a punctat că respectarea autonomiei este un principiu general.

Mai mult, fostul judecător CCR a explicat că nu trebuie să intervină nimeni deciziile interne, în măsura în care acestea nu sunt fie contra statutului, fie ar aduce atingere unor drepturi.

Și fostul șef al CCR, Augustin Zegrean, are o părere similară. „Instanța putea doar să verifice dacă prin ceea ce au făcut au respectat sau nu statutul. Dacă hotărârile sunt împotriva statutului, atunci le anulează. Și e bine să facă asta. Pentru a nu se repeta ce se întâmpla cu consilierii locali înainte, care uneori erau excluși din partid pentru a putea fi date locurile lor altora. Dar instanța acest lucru verifică: legalitatea respectării statutului”, a afirmat Zegrean.

Pe de altă parte, fostul judecător CCR a precizat că nu e treaba instanței „ce fac ei (n.r. – membrii unui partid) cu președintele, cum îl aleg”.

Politolog: Decizia în cazul PNL, un precedent

Libertatea a discutat pe această temă și cu George Jiglău, politolog și lector universitar la UBB. Acesta a vorbit despre percepțiile create în urma clinciurilor PNL și a luptei din justiție.

„După știința mea, noi nu am asistat până acum la un precedent de genul acesta. O interferență, nu neapărat cu conotațiile negative, deci o decizie a justiției care să aibă un impact atât de consistent în treburile interne ale unui partid de asemenea amploare, cu siguranță.

Cred că implicațiile, mai degrabă din zona de justiție, pentru că acolo s-au luat niște hotărâri care au consecințe directe și aplicabilitate imediată, sunt definitive, în treburile unei organizații care funcționează, după un set foarte specific de reglementări. Care sunt la întâlnirea între legislația oficială a partidelor și «legile» interne, deciziile interne ale unui partid”, a precizat politilogul.

E o speță în sine și demnă de a fi cercetată pe mai departe. Oamenii specializați pe zona de justiție ar putea avea o părere complementară. Dincolo de aspectele mai tehnice, bineînțeles că se dă apă la moară tuturor percepțiilor din ultimul timp. Până la decizia privind mersul PNL per ansamblu, a mai fost și decizia referitoare la Ciprian Ciucu, când el însuși începuse să fie un personaj mai vizibil.

Devenea singurul prim-vicepreședinte alături de președintele Bolojan. Imediat a fost chemat la DNA pe o speță deja cunoscută de procurori probabil de câteva săptămâni. Începând de acolo și poate chiar de dinainte ridică semne de întrebare felul în care acționează justiția în raport cu PNL. E o percepție care poate fi pusă în legătură și cu conflictele interne din sistemul de justiție, care au fost ilustrate pe final de 2025, am intrat în 2026 și nu au fost lămurite niciodată după povestea cu Recorder și reacția președintelui.

Pare că ceea ce se întâmplă în PNL și în dinamica mai amplă a partidelor are reverberații din zona de justiție. Iar acesta e și un domeniu mai puțin transparent și cumva firesc, pentru că justiția e teoretic independentă și pe cont propriu. Doar că percepția aceasta că justiția e dominată de conflicte interne. Pe de altă parte, pare să acționeze de o manieră părtinitoare în raport cu unii sau alții de la nivel de partide sunt lucruri care nu fac bine” a mai afirmat George Jiglău.

Justiția care face jocuri politice, nu invers

Politologul a mai explicat faptul că are loc o creștere a sentimentului de neîncredere. „Este acumulat și un sentiment mai mare de neîncredere. Că ceea ce vedem noi, frământările politice, consultările, au în spate conflicte mult mai profunde. Eram într-o emisiune cu Ludovic Orban și acesta spunea cu subiect și predicat: aici avem de-a face cu implicarea serviciilor. A spus-o explicit și are experiență în politică.

Felul în care justiția pare să acționeze în raport cu PNL în această perioadă pare să alimenteze și să fie împotriva unui curent acumulat în ultimii ani: dacă politicienii au de obicei un interes în justiție în zona gri și încearcă să influențeze mai tare, acum avem situația inversă – o parte a justiției acționează într-un mod care ridică semne de întrebare, în raport cu un partid politic”, a mai arătat jiglău.

Scandalul care în loc să-i pună jos, îi ridică

Totodată, politologul este de părere că întreaga criză politică a dus la creșterea PNL și a lui Bolojan în sondaje, deși ar fi trebuit să iasă șifonați.

„Din toată povestea aceasta pare că PNL are de câștigat. Imaginea de singur împotriva tuturor, mai puțin USR, de la PSD, președinte, AUR, poate servicii, pare că le folosește bine, atât partidului, cât și lui Bolojan personal. Când a picat Guvernul Bolojan, eu am publicat un text pe Contributors în care am spus că ce se întâmplă îl va reactiva politic pe Bolojan, care se profilează, alături de PNL și poate USR, pentru 2028 și 2030. Ilie Bolojan va fi principalul candidat contra lui Nicușor Dan pentru 2030. La acel moment Bolojan avea un deficit major de imagine”, a subliniat George Jiglău.

„Dintr-o dată, în urma unui calcul politic catastrofal, la care nu mă așteptam de la un partid cu atât experiență, PSD îl transformă pe Bolojan în omul care s-a luptat cu sistemul și a fost dat jos. Iar două luni mai târziu, Bolojan a reușit să nu piardă partidul, nici în primele zile după moțiune, apoi a fost și momentul acesta cu Nicușor Dan și Veștea, care a însemnat o reinventare a lui Bolojan. PNL și Bolojan sunt într-un moment de simpatie și capital politic la care nu putea visa în februarie-martie”, a completat politologul.