Ultima oră în politică - Traian Băsescu a numit principalul responsabil pentru că România nu are Guvern cu puteri depline la două luni după ce Bolojan a fost demis

Băsescu este de părere că Dan este principalul responsabil pentru situația în care se găsește România de două luni, adică de când nu mai avem un premier și un Guvern cu puteri depline.

„Suntem într-un şir întreg de încălcări ale Constituţiei. Din partea partidelor politice, dar dacă personalizăm, este clar că şi preşedintele Nicuşor Dan are responsabilităţi uriaşe în această cavalcadă a încălcărilor de Constituţie. În primul rând, Constituţia spune că un guvern poate fi interimar 45 de zile. Sunt 60. După 45 de zile, practic, miniştrii nu mai au dreptul să semneze nimic. Trebuie să aibă lucrurile delegate către secretarii de stat sau către directori, delegate din vremea când aveau puterea s-o facă, pentru că acum, ca interimari expiraţi, nu mai au dreptul nici măcar să delege, că n-au ce. Parlamentul le-a luat capacitatea de a lua decizii prin moţiune de cenzură”, a spus Băsescu duminică, 5 iulie, la Digi24.

„Ei pleacă de la acea faimoasă abordare a avocaţilor care spun: «dacă nu scrie în lege, e permis». Deci ce nu interzice legea e permis. Deci ei ar spune cam aşa: «dacă nu scrie în Constituţie, scriem noi, adăugăm noi». Ce adaugi? Că stă peste 45 de zile? N-ai voie să adaugi la Constituţie. Constituţia este executorie aşa cum e scrisă”, a adăugat fostul preşedinte.

Căutați conținut similar? Vezi articole despre Politica, Guvern, Decizii publice și Update me.

El consideră că Nicuşor Dan „pur şi simplu şi-a abandonat rolul de preşedinte”. „S-a apucat el să transmită partidelor: «Până nu îmi daţi un candidat cu 51% , eu nu desemnez». Dar de unde până unde? În ce Constituţie îi scrie dânsului că partidele trebuie să se îngrijească de nominalizarea unui candidat care să aibă 51%? Nu, asta e treaba celui pe care îl desemnezi. Cel pe care l-ai desemnat trebuie să-şi asigure majoritatea. Dacă nu, cade în Parlament şi se creează condiţiile pentru o altă variantă de soluţionare a crizei şi anume alegerile anticipate”, a explicat Băsescu.

Băsescu spune că alegerile anticipate sunt ultima soluție, dar trebuie luate în calcul

Acesta a subliniat că Nicuşor Dan nu este obligat să declanşeze alegerile anticipate dacă premierul propus pică în Parlament de două ori, dar a adăugat și că președintele trebuie să folosească acest instrument într-o situaţie de blocaj politic.

„Avem 60 de zile în care preşedintele să facă două desemnări care să nu treacă prin Parlament pentru a deschide varianta care poate fi o soluţie, varianta alegerilor anticipate. Atenţie! Preşedintele nu e obligat, după două căderi de guvern, să declanşeze anticipatele. Poate încerca şi a treia oară şi a cincea oară şi a opta oară, dar nu are voie să se lipsească de acest instrument într-o situaţie de blocaj politic, pentru că, până la urmă, el are responsabilitatea deblocării situaţiei politice. Are condiţii să utilizeze la un moment dat şi altă soluţie de trecere peste criza politică, şi anume alegerile anticipate”, a punctat Băsescu.

Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură acum două luni, iar de atunci România nu are un guvern „plin”

România este în criză politică din 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie, miniștrii partidului condus de Sorin Grindeanu și-au depus demisiile.

Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut după 11 luni de la învestire. Au fost 281 de voturi pentru, adică exact numărul de voturi cu care a fost demis și premierul Florin Cîțu în octombrie 2021. După câteva ore, PNL a anunțat că trece în opoziție. Seara, președintele Nicușor Dan a declarat: „Vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil”.

Consultările formale de la Palatul Cotroceni cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR pentru desemnarea unui premier care să formeze un Guvern au început abia pe 18 mai și s-au finalizat pe 4 iunie, când Nicușor Dan l-a nominalizat pe Eugen Tomac. Potrivit Constituției, el avea la dispoziție 10 zile ca să vină în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor pentru votul de încredere. Numai că PNL și USR au anunțat că nu sprijină Guvernul Tomac, iar PSD se pregătea să facă același lucru.

Variantele Eugen Tomac și Adrian Veștea au căzut. PSD l-a propus premier pe Sorin Grindeanu, PNL, USR și UDMR pe Siegfried Mureșan

În acest context, duminică dimineață, 14 iunie, președintele Nicușor Dan a anunțat că Tomac și-a depus mandatul și a propus a doua variantă de premier, pe Adrian Veștea, pe atunci prim-vicepreședinte PNL. Numai că Veștea nu a informat partidul condus de Bolojan că a discutat separat cu președintele României, pentru că șeful statului i-a cerut discreție. Nici Nicușor Dan nu a informat conducerea liberalilor de această mutare.

După 8 zile, pe 22 iunie, Adrian Veștea a mers în Parlament cu programul de guvernare și lista miniștrilor, dar a picat la vot cu 189 de voturi favorabile, pentru că avea nevoie de 233.

O zi mai târziu, pe 23 iunie, președintele Nicușor Dan a început consultările cu partidele pentru a găsi un premier acceptat de toți. După câteva zile, PSD a venit cu varianta Sorin Grindeanu, președintele partidului, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, cu toate că Ilie Bolojan afirmase că PNL este dispus să voteze un guvern minoritar PSD.

Pe 26 iunie, șeful statului a chemat din nou partidele la discuții, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat.

Nicușor Dan l-a acuzat pe Ilie Bolojan că blochează formarea unui nou Guvern prin răzgândiri repetate. Cum s-a apărat PNL

În acest context, Nicușor Dan a lăsat de înțeles că premierul demis Ilie Bolojan se opune formării unui Guvern „plin” promițând ceva, dar schimbându-și repetat punctul de vedere.

Mai întâi, pe 25 iunie, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă Bolojan l-a mințit referitor la susținerea Guvernului Tomac. Președintele nu a negat, răspunzând diplomatic: „Nu o să vă răspund la această întrebare, dar o să vă spun că în momentul în care I-am desemnat pe Eugen Tomac, am avut așteptarea rezonabilă că o să fie o majoritate pentru această nominalizare, că altfel nu aș fi făcut-o”.

Iar pe 26 iunie, șeful statului l-a acuzat indirect pe Bolojan de minciună după ce premierul demis a spus că PNL va sustine inclusiv un Guvern minoritar PSD, însă acest lucru nu s-a dovedit în negocierile de la Cotroceni.

„Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția”, a transmis Nicușor Dan pe rețelele de socializare.

Replica nu a venit de la Ilie Bolojan în calitate de președinte al PNL, ci de la Siegfried Mureșan: „Partidul Național Liberal nu îl va susține – și nici nu a spus vreodată că îl va susține – pe Sorin Grindeanu ca prim-ministru, cu autonomie totală și fără nicio asumare concretă privind obiectivele guvernării, așa cum a anunțat că își dorește în momentul în care a fost propus de PSD”.

Apoi a venit si Alexandru Muraru, vicepresedinte al PNL, cu un punct de vedere: „Dacă dv. preferați să protejați PSD, nu faceți decât să vă prăbușiți și mai tare în încrederea publică. Ca președinte, trebuie să spuneți ca PSD a demolat guvernul pro-european, a nesocotit protocolul de guvernare, angajamentele externe, programul de reforme și mai ales respectul față de români”.

Astfel, deși a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, Ilie Bolojan ar putea rămâne premier până în toamnă, după debutul noii sesiuni parlamentare, care începe pe 1 septembrie. Președintele PNL conduce Guvernul din iunie 2025.