Economie: Această analiză economică pune în lumină aspecte mai puțin vizibile ale situației.
Sinteză: Articolul explică impactul economic asupra românilor și pieței locale.
Raport OCDE: Vârsta de pensionare va ajunge la 67 de ani în România
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a publicat raportul „Pensions at a Glance 2025”, care analizează tendințele sistemelor de pensii din țările membre și partenere. Conform documentului, vârsta de pensionare va crește în majoritatea statelor europene până în 2060, pe fondul îmbătrânirii populației și al presiunii asupra finanțelor publice. România se află printre țările în care pragul va ajunge la 67 de ani pentru bărbați, iar cei care au intrat pe piața muncii în 2024 sunt primii vizați de această majorare.
Potrivit analizei publicate de G4Media și preluată de Euronews, aproximativ două treimi dintre țările europene analizate vor majora vârsta de pensionare pentru bărbați, iar trei sferturi vor proceda la fel în cazul femeilor. În Uniunea Europeană, vârsta normală de pensionare a bărbaților ar urma să urce, în medie, de la 64,7 la 66,7 ani. Pentru femei, creșterea va fi mai mare, de la 64 la 66,4 ani. România depășește media europeană, ajungând la 67 de ani pentru ambele sexe.
Continuați lectura cu articole similare despre Economie, Finante, Afaceri, SPS Homepage și Social.
De când se va aplica noua vârstă de pensionare
OCDE precizează că modificarea este proiectată pentru generația care a intrat pe piața muncii în 2024. Acest lucru înseamnă că tinerii care au început să lucreze în acest an se vor pensiona la aproximativ 67 de ani, adică pe la sfârșitul anilor 2060. Procesul este gradual și se bazează pe mecanisme de indexare automată, care leagă vârsta de pensionare de speranța de viață la naștere. Pe măsură ce oamenii trăiesc mai mult, perioada de contribuție la sistemul de pensii se extinde.
În prezent, vârsta de pensionare în România este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, cu un calendar de armonizare care prevede egalizarea la 65 de ani până în 2035. Noile proiecții OCDE vin să completeze acest calendar cu o nouă etapă de creștere, care va duce pragul la 67 de ani în deceniile următoare. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat public că susține creșterea treptată a vârstei de pensionare, în special în domeniile unde se iese foarte devreme, uneori chiar la 48-50 de ani.
De ce crește vârsta de pensionare în Europa
Motivul principal al creșterii vârstei de pensionare este demografia. Speranța de viață a crescut constant în ultimele decenii, în timp ce natalitatea a scăzut. Această combinație duce la un raport tot mai dezechilibrat între contribuabili activi și pensionari. În țările cu sistem public de pensii, cum este România, pensiile actuale sunt plătite din contribuțiile celor care lucrează acum. Când numărul celor activi scade, iar cel al pensionarilor crește, sistemul devine nesustenabil fără ajustări.
OCDE estimează că, fără modificări, cheltuielile publice cu pensiile vor crește până la niveluri care pun în pericol stabilitatea financiară a statelor. Creșterea vârstei de pensionare este considerată cea mai eficientă măsură pentru a echilibra sistemul pe termen lung. Alte măsuri discutate includ stimulente pentru nașterea de copii, creșterea ratei ocupării forței de muncă în rândul femeilor și al tinerilor, precum și promovarea fondurilor de pensii private complementare.
Reacții și critici la adresa noilor prevederi
Nu toată lumea salută creșterea vârstei de pensionare. Sindicatele din România și din alte țări europene susțin că această măsură lovește în special în muncitorii cu locuri de muncă fizică grea, care nu pot lucra până la 67 de ani. Ei cer ca politicile de pensionare să facă diferență între tipurile de activitate și să ofere posibilitatea de pensionare anticipată, fără penalizări excesive, pentru cei care lucrează în condiții deosebite sau care au probleme de sănătate.
Pe de altă parte, economist susțin că pensionarea la 67 de ani este realistă pentru cei care lucrează în birouri, în domenii creative sau în tehnologie. Ei atrag atenția însă că pentru a face față unei cariere mai lungi, este nevoie de investiții masive în sănătate și în reconversie profesională. Un angajat de 55 de ani dintr-un sector în declin trebuie să aibă șansa de a se recalifica, nu de a fi abandonat pe piața muncii.
Cum se pregătesc alte țări și ce poate face România
În Europa de Nord, țări precum Suedia, Danemarca și Olanda au introdus deja mecanisme flexibile de pensionare, care permit oamenilor să aleagă când să se pensioneze, în anumite limite, cu penalizări sau bonusuri corespunzătoare. Germania și Franța au crescut treptat vârsta de pensionare la 67 de ani, iar procesul este încă în desfășurare. Aceste țări au însoțit reforma de măsuri active de ocupare a forței de muncie în rândul vârstnicilor.
România are nevoie urgentă de o strategie integrată. Pe lângă creșterea vârstei de pensionare, statul trebuie să investească în prevenirea bolilor profesionale, în programe de menținere a angajaților vârstnici și în educație financiară pentru a încuraja economisirea individuală. Fără aceste măsuri complementare, simpla majorare a vârstei de pensionare riscă să crească sărăcia în rândul vârstnicilor și să adâncească inegalitățile sociale.
Surse: profit.ro, g4media.ro, ziare.com, romaniatv.net, stirileprotv.ro, euronews.ro
V-ati saturat de stiri negative? Trebuie sa cititi stirile de pe BluAZ!
BluAZ vă oferă cele mai recente știri pozitive din surse de încredere, agregate pentru o lectură rapidă și completă.
Mai multe știri actualizate zilnic pe BluAZ.