Rusia a declarat marți că Ucraina trebuie să decidă dacă va coopera sau nu la discutarea memorandumului care să preceadă un potențial viitor acord de pace pe care Moscova l-a invocat în discuțiile cu SUA. În acest sens, Rusia mizează ca la Kiev să prevaleze „instinctul de conservare a rămășițelor statului”, ceea ce ar obliga partea ucraineană să adopte „o poziție constructivă”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, scrie Agerpres.
După convorbirea telefonică purtată luni după-amiază cu președintele Donald Trump, Vladimir Putin a declarat că Moscova este pregătită să colaboreze cu Ucraina la un memorandum privind un viitor acord de pace și că eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina sunt pe „drumul cel bun”.
Putin a spus că discuțiile privind acest memorandum se vor axa pe principiile unei soluționări (a conflictului), precum și pe calendarul și definirea unei posibile încetări a focului.
„Bineînțeles, nu contăm pe raționalitatea celor de pe Bankova (sediul președinției ucrainene), dar ne-ar plăcea să credem că cel puțin instinctul de conservare a rămășițelor statului va prevala acolo, iar asta i-ar obliga să adopte o atitudine constructivă”, a afirmat Maria Zaharova într-o conferință de presă.
„Acum mingea este în terenul Kievului”, a spus ea, adăugând că, după ce Putin a propus discuții directe de pace cu Ucraina, aliații europeni ai Ucrainei au încercat să împiedice reluarea dialogului direct, dar că europenii au eșuat în cele din urmă.
Zaharova a insistat că teza promovată de Ucraina și aliații săi occidentali privind imposibilitatea negocierilor în condițiile continuării luptelor „nu rezistă la nicio critică”.
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a declarat că ultraliberalii din Occident nu sunt interesați de obținerea păcii, ci de obținerea, cu orice preț, a unui răgaz pentru forțele armate ucrainene și de continuarea confruntării cu Rusia.
Referitor la noile sancțiuni anunțate de UE, Zaharova a declarat că Rusia nu va ceda niciodată ultimatumurilor nimănui, adăugând că este clar că Europa dorește să reînarmeze Ucraina pentru a continua războiul.
În același timp, Maria Zaharova a declarat că în discuția purtată luni cu Donald Trump, președintele Putin a subliniat „dorința Moscovei de a obține o rezolvare definitivă și echitabilă a crizei”, iar „baza trebuie să fie înțelegerea faptului că este imposibil să se atingă acest obiectiv fără a elimina cauzele profunde” ale acesteia.
Moscova califică drept „cauzele profunde” ale conflictului în Ucraina extinderea NATO spre Est, aspirațiile Ucrainei de a adera la Alianța Nord-Atlantică și UE și sistemul politic care a apărut în Ucraina după revolta din Maidan din 2014, care a dus la înlăturarea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici (care a fugit la Moscova) și venirea la putere a forțelor pro-occidentale, notează BBC în limba rusă.
Or, după cum remarcă unii observatori citați de postul de radio menționat, problema extinderii NATO spre Est nu ține de competența Kievului, ci de cea a Alianței Nord-Atlantice și mai ales a SUA, țară cu care Rusia dorește în realitate să discute.
„Ultimele demersuri ale diplomației ruse nu fac decât să confirme cursul urmat de Vladimir Putin de la începutul războiului în Ucrainei. Aceasta este calea distrugerii statalității ucrainene prin forța brută, impunând totodată Occidentului și în primul rând SUA o nouă realitate geopolitică – împărțirea lumii în sfere de influență”, scrie fostul diplomat rus Boris Bondarev într-un editorial publicat marți în The Moscow Times.
Putin caută să devină arhitectul unei noi ordini mondiale, în care spațiul post-sovietic și țările din Europa de Est să ajungă în sfera de influență a Rusiei și înaintează spre acest obiectiv, consideră fostul diplomat.
În decembrie 2021, Moscova a emis un ultimatum NATO privind revenirea la granițele din 1997. Acest document a consemnat în mod deschis intențiile Kremlinului, amintește el.
Putin este consecvent, susține Bondarev, care la câteva zile după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 și-a dat demisia din reprezentant al Rusiei pe lângă organismele ONU de la Geneva și a rămas în Occident. „El știe ce vrea, își imaginează parametrii «victoriei» sale și acționează sistematic pentru a o obține. Acest lucru contrastează puternic cu comportamentul liderilor occidentali, care nu au reușit să dezvolte o strategie comună de rezistență timp de trei ani. Aceștia continuă să ignore demersurile și declarațiile Kremlinului, considerându-le drept «maximaliste» crezând că Putin, de fapt, își dorește mai puțin – că va fi posibil să se ajungă la o înțelegere cu el”.
În acest sens, fostul diplomat rus consideră că este vorba de o meteahnă a Europei de a „cădea la o înțelegere” cu agresorul, apreciind totodată că reluarea negocierilor ruso-ucrainene de la Istanbul nu este decât o capcană pentru Kiev și Occident.