După ce Guvernul a aprobat, în urmă cu două luni, lista unităților sanitare în care vor fi înființate centre de sănătate mintală și prevenirea adicțiilor, pe fondul creșterii alarmante a consumului de droguri, Ministerului Sănătăţii stabilește acum și care vor fi atribuțiile și serviciile acordate în aceste centre, astfel încât să crească rolul lor, atât în prevenirea și tratamentul dependenței, cât și pentru a oferi asistență medico-psiho-socială integrată.
Executivul a decis, la finalul anului trecut, desfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), aflată în subordinea Ministerului de Interne, și înființarea Agenţiei Naţionale de Politici şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor și a centrelor pentru prevenirea adicțiilor în subordinea Ministerului Sănătăţii.
Principalele obiective ale noilor structuri sunt prevenţia în rândul copiilor şi tinerilor şi asistenţă medicală specializată pentru cei care sunt deja consumatori și au nevoie să scape de dependență.
Astfel, peste 40 de spitale publice vor avea centre pentru prevenirea adicţiilor, prin reorganizarea centrelor de sănătate mintală existente şi preluarea personalului şi patrimoniului de la ANA, iar modalitatea în care vor funcționa și atribuțiile acestora sunt detaliate în proiectul de Ordin de ministru pus miercuri în dezbatere, pe site-ul Ministerului Sănătății.
„Având în vedere creșterea alarmantă a consumului de droguri și a efectelor sale negative asupra societății, se impune adoptarea unor măsuri de prevenire și intervenție eficiente, care să răspundă prompt acestor provocări. Este necesară, de asemenea, o administrare optimă a resurselor disponibile și facilitarea accesului la servicii de sănătate și suport pentru persoanele afectate.
Ținând cont de necesitatea revizuirii atribuțiilor centrelor de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor, acestea au fost redefinite astfel încât să reflecte mai clar rolul acestora în prevenirea și tratamentul adicțiilor, precum și în oferirea de asistență medico-psiho-socială integrată”, se arată în referatul care însoțește proiectul de act normativ.
Servicii medicale și comunitare, inclusiv pentru neasigurați
Centrele de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor (CSMPA) vor fi compartimente fără personalitate juridică, în cadrul spitalelor, iar în cadrul acestora vor fi acordate „servicii specializate de sănătate mintală, în regim ambulatoriu, după cum urmează:
a) servicii medicale și de îngrijiri de sănătate mintală;
b) servicii conexe actului medical;
c) servicii comunitare”.
Toate aceste servicii vor fi acordate pacienților, „indiferent dacă aceștia au sau nu au calitatea de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, fără discriminare de gen, etnie sau statut de protecție pe teritoriul statului român, în cazul cetățenilor străini aflați temporar sau definitiv pe teritoriul României”.
Documentul definește „prevenirea adicțiilor” ca „totalitatea măsurilor de consiliere psihologică, evaluare psihologică și psihologie educațională menite să scadă riscul de inițiere, să prevină recăderile, dar și să prevină complicațiile medicale și psihologice, asociate adicțiilor, inclusiv complicațiile patologiei de injectare”.
Noi atribuții: combaterea concepțiilor dăunătoare
Pe lângă obligațiile principale, care sunt deja prevăzute în OUG 147/2024 - precum asigurarea asistenței medicale curative în domeniul sănătății mintale și al adicțiilor, asigurarea serviciilor de psihoterapie și reabilitare psihosocială; terapie ocupațională pentru reinserția socială a pacienților cu tulburări psihotice etc. -, documentul pus acum în dezbatere introduce și unele noi:
-
activități de promovare a sănătății, la nivel local, pe domenii precum: dependențele, depresia și suicidul la adolescent, tulburările cognitive la vârstă înaintată;
-
combaterea comportamentelor și a concepțiilor dăunătoare pentru sănătatea mintală, în special în privința substanțelor psihoactive și a violenței interpersonale, inclusiv în mediul școlar (bullying, mobbing, hărțuirea pe rețelele sociale);
-
depistarea precoce a tulburărilor de neurodezvoltare, de învățare și de comportament la copil și adolescent;
-
desfășurarea de programe privind sănătatea sexuală, cu accent pe grupurile vulnerabile, combaterea discriminării și a violenței de gen;
-
evaluarea persoanelor cu tulburări psihice aflate la risc de abandon social, în vederea orientării către locuinţe temporare sau protejate, comisii de expertiză a capacității de muncă, unităţi de ajutor social sau școli;
-
servicii medicale și de îngrijiri de sănătate mintală în comunitate, cu echipe mobile, atunci când este necesar.
În cadrul noilor centre de prevenție, vor fi desfășurate și „programe de tutorat, mentorat, voluntariat” pentru studenții facultăților de medicină, psihologie și asistență socială.
Totodată, centrele vor colecta și transmite, în format electronic, date din domeniul sănătății mintale și din domeniul prevenirii și tratamentului adicțiilor către CNSMLA și către Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor în vederea efectuării de studii, cercetări şi analize privind evoluţia fenomenului.
Depistarea precoce a depresiei și tendinței de suicid
În privința serviciilor specializate de sănătate mintală care se vor acorda în cadrul CSMPA, sunt prevăzute o serie de măsuri pentru prevenirea îmbolnăvirilor psihice, precum:
-
consultații pentru depistarea precoce a tulburărilor psihologice/psihiatrice uzuale;
-
testarea rapidă, în urină, a prezenței metaboliților substanțelor cu efecte psihoactive;
-
evaluarea psihologică, psihometrică, la cerere, pentru depistarea precoce a depresiei, anxietății, tendinței de suicid, tulburărilor comportamentale, evaluării intelectului și vârstei de dezvoltare, ADHD, tulburărilor de învățare;
-
servicii medicale și de îngrijiri de psihiatrie
De asemenea, sunt prevăzute o serie de servicii conexe actului medical, precum: psihoprofilaxie; evaluare și consiliere psihologică; psihoterapie individuală sau de grup; terapie ocupațională (ergoterapie, terapie prin artă, reabilitarea prin sport etc.); orientare profesională / vocațională; logopedie și psihopedagogie specială; fizioterapie.
Pe lista serviciilor comunitare, se regăsesc:
-
evaluarea mediului de viață al bolnavilor cu afecțiuni psihice, precum și al persoanelor dependente sau consumatoare de droguri;
-
servicii de recuperare și de reintegrare în comunitate;
-
programe de petrecere a timpului liber;
-
consiliere socială și suport specializat.
Numărul minim de posturi din noile centre de sănătate mintală pentru adulți este: 4 posturi de specialiști în psihiatrie, din care cel puțin unul are atestat în medicina adicției, 6 posturi de asistenți medicali, 2 posturi de psiholog clinician, 2 posturi de psihoterapeuți; 2 posturi de asistent social, un post de terapeut ocupațional, un post de fizioterapeut și 2 posturi de registrator medical/statistician medical.
43 de centre, dintre care trei sunt în Capitală
Guvernul a aprobat în luna februarie lista unităților sanitare în care vor fi înființate centre de sănătate mintală și prevenirea adicțiilor. Potrivit documentului, înființarea acestora se va face prin reorganizarea centrelor de sănătate mintală deja existente în spitale şi prin preluarea centrelor de prevenire, evaluare și consiliere antidrog – regionale și județene –, din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog.
Lista spitalelor a fost stabilită de Ministerul Sănătății și cuprinde 43 de unități sanitare, câte una în fiecare județ (cu excepția județului Giurgiu) și trei în București.
În Capitală, centrele de sănătate mintală și prevenirea adicțiilor vor funcționa la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, la Spitalul de Psihiatrie Titan „Dr. Constantin Gorgos” și la Centrul de Evaluare și Tratament a Toxicodependențelor pentru Tineri „Sfântul Stelian”.
Spitalul de Psihiatrie Titan va găzdui Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere antidrog pentru sectorul 1 și pentru sectorul 2, Spitalul „Alexandru Obregia” va găzdui Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere antidrog pentru județul Giurgiu și cele pentru sectoarele 3 și 4, iar Centrul „Sfântul Stelian” va îngloba centrele de prevenție pentru sectoarele 5 și 6.
Raport ANA: Consumul de droguri sintetice, în creștere în România
Ultimul raport naţional privind situaţia drogurilor, publicat pe site-ul Agenţiei Naţionale Antidrog în februarie 2025, pentru anul anterior, arată o creştere a consumului recreaţional de stupefiante, de la 10,7% la 12,3% dintre persoanele chestionate.
Concluziile raportului relevă că:
-
Pe primul loc, în topul celor mai consumate droguri ilicite în țara noastră este canabisul, cu o prevalenţă a consumului de-a lungul vieţii de 6,9%. „Canabisul rămâne în continuare cel mai capturat drog la nivel național și înregistrează o creștere a cantității confiscate pentru toate categoriile de produse din canabis: canabis iarbă, fragmente vegetale cu THC, masă plante de canabis și rezină de canabis”, se arată în document.
-
Pe următoarele locuri, se situează NSP (noi substanțe psihoactive, droguri sintetice) – 2,8%, cocaină/crack – 2,1%, ecstasy – 1,5%, medicamente fără prescripţie medicală – 1,2%, inhalante/solvenţi – 1%, amfetamine – 0,8%, LSD – 0,6%, heroină – 0,5%, metamfetamine – 0,4%.
„Cea mai mare valoare consemnată în ultimii 10 ani pentru cantitățile confiscate de NSP (în special, canabinoizi sintetici și catinone) (86,523 kg) și a doua cea mai mare valoare înregistrată până în prezent, după maximul atins în anul 2010 (125,14 kg), pe fondul creșterii semnificative a numărului de capturi”, conform documentului.
-
A crescut semnificativ numărul de comprimate de medicamente cu conținut stupefiant din clasa benzodiazepine.
-
Creșterea semnificativă atât a cantității, cât și a numărului de capturi de ketamină;
-
Prezența capturilor de fentanil pe piața ilicită (1164 comprimate și 1,4994 kg din 3 capturi), precum și a celor de oxicodonă (3795 comprimate din 4 capturi).
››› Vezi galeria foto ‹‹‹