Alegerile prezidențiale din 2025 au adus în prim-plan o întrebare esențială: cât de implicați sunt tinerii în procesul democratic? Deși s-au înregistrat semne de mobilizare în rândul tinerilor, prezența lor la urne a fost, în continuare, sub așteptări.
Conform datelor disponibile, doar 300.000 de tineri cu vârsta între 18 și 24 de ani au votat până la ora 14:00 în ziua alegerilor, reprezentând cea mai scăzută prezență dintre toate categoriile de vârstă.
Această statistică evidențiază o participare redusă a tinerilor, în ciuda eforturilor de mobilizare și a conștientizării importanței votului.
În unele centre universitare, precum Iași, s-au format cozi la secțiile de votare din campusuri, indicând un interes crescut în anumite zone. Cu toate acestea, aceste exemple locale nu au fost suficiente pentru a influența semnificativ prezența generală a tinerilor la nivel național.
- Publicitate -
Sondajele pre-electorale au arătat că 65% dintre tinerii intervievați considerau că pot fi o forță decisivă în alegeri. Cu toate acestea, doar 58% erau foarte siguri că vor participa la vot, iar 34% erau indeciși. Principalele motive pentru vot au inclus dorința de a influența politicile europene și de a apăra democrația împotriva extremismului.
Participarea tinerilor a variat semnificativ în funcție de regiune și gen. În București-Ilfov, 64% dintre tineri erau siguri că vor vota, comparativ cu doar 49% în sud-estul României. De asemenea, femeile tinere (61%) erau mai hotărâte să voteze decât bărbații tineri (56%).
Alegerile prezidențiale din 2025 au evidențiat o participare redusă a tinerilor la vot, în ciuda unor semne de mobilizare și conștientizare a importanței implicării civice. Pentru a transforma entuziasmul local în impact național, este necesară o strategie coerentă de educație civică și de încurajare a participării tinerilor în procesul democratic.
- Publicitate -