Parlamentul Ungariei a aprobat marți un proiect de lege care va demara procesul de retragere a țării din Curtea Penală Internațională, care durează un an și care este considerat „politizată”, de către guvernul premierului Viktor Orban, scrie Reuters.
Guvernul lui Orban a anunțat această măsură la 3 aprilie, la scurt timp după ce liderul israelian Benjamin Netanyahu a sosit în Ungaria pentru o vizită de stat, într-o rară călătorie în străinătate, sfidând un mandat de arestare emis de CPI. Președinția Adunării statelor părți la CPI și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acest demers.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în urmă cu mai bine de două decenii pentru a urmări în justiție persoanele acuzate de crime de război, crime împotriva umanității și genocid.
Luna trecută, Orban a declarat că CPI “nu mai este o instanță imparțială, o instanță a statului de drept ci mai degrabă o instanță politică”.
Ungaria a respins ideea arestării premierului israelian și a numit mandatul “obraznic”.
Ungaria este membru fondator al CPI și a ratificat documentul său fondator în 2001. Cu toate acestea, legea nu a fost promulgată.
Proiectul de lege privind retragerea din CPI a fost adoptat marți cu 134 de deputați care au votat pentru și 37 împotrivă.
“Ungaria respinge ferm utilizarea organizațiilor internaționale, în special a instanțelor penale, ca instrumente de influență politică”, se arată în proiectul de lege prezentat de vicepremierul Zsolt Semjen pe site-ul parlamentului.
Netanyahu a numit decizia Ungariei de a părăsi CPI o “decizie îndrăzneață și bazată pe principii”.
Prim-ministrul israelian se confruntă cu un mandat de arestare din partea CPI pentru acuzații de crime de război în Gaza în timp ce Israelul își extinde operațiunea militară în enclava palestiniană. Netanyahu a negat acuzațiile.
Retragerea unei țări din CPI intră în vigoare la un an după ce Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite primește o notificare scrisă a deciziei.