Banca Națională a României (BNR) și-a revizuit prognoza privind rata inflației la finalul anului 2025 de la 3,8% șa 4,6%, ca urmare a presiunilor inflaționiste recente mai ample și mai persistente decât se anticipa anterior.
Un alt factor important care a influențat revizuirea prognozei BNR a fost ajustarea ascendentă a prețului la energia electrică în iulie 2025, odată cu expirarea schemei curente de plafonare (+15 la sută, ipoteză conservatoare având în vedere cotațiile de prețuri pentru lunile următoare), cu impact persistent timp de 4 trimestre asupra ratei inflației.
Potrivit raportului trimestrial asupra inflației prezentat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, evoluția ratei anuale a inflației IPC din anul 2026 va fi marcată de efecte de bază semnificative, induse de șocurile anticipate pentru anul curent (cu precădere majorarea prețului energiei electrice), care vor imprima traiectoriei o evoluție fluctuantă.
Pentru finalul anului viitor, BNR estimează o rată a inflației de de 3,4%, dar prognozează o nouă creștere peste pragul de 4 la sută în trimestrul doi din 2026.
Analiza BNR reconfirmă evaluarea anterioară a intrării gapului PIB în teritoriul negativ începând cu primul trimestru din 2025, inclusiv în contextul măsurilor de consolidare fiscală adoptate de autorități. De menționat că raportul BNR a fost întocmit înainte ca euro să depășească pragul de 5 lei, astfel că analiza nu ia în considerare și influența acestui factor asupra inflației.
Riscurile care pot influența negativ rata inflației
Potrivit BNR, principalele riscuri la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflației sunt legate de percepția privind credibilitatea politicilor economice pe fondul perioadei electorale prelungite și a tensiunilor politice în creștere, posibila decelerare sau stagnare a creșterii economice globale, volatilitatea ridicată şi incertitudine amplă pe piețele financiare internaționale, prețurile materiilor prime (îndeosebi componente energetice și bunuri alimentare), dar și reacții ale piețelor financiare în context pre și post-electoral legate de costurișe viitoare de finanțare a deficitelor/datoriei, noi etape ale procesului de consolidare fiscală, absorbția incompletă sau întârziată a fondurilor europene, cu diminuarea corespunzătoare a efectelor de antrenare în plan economic.
Foto: © Aaron Amat | Dreamstime.com