Economia românească se confruntă cu o diminuare alarmantă a capacităţii de absorbţie a forţei de muncă şi o creştere a numărului de persoane active care au migrat în alte ţări pentru un loc de muncă, afirmă economistul şi sociologul Ciprian Bădescu, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române.
Potrivit acestuia, din 2010, conform bazei de date utilizate, până în 2023, sumele trimise în ţară de românii plecaţi la muncă în străinătate au crescut de 15,6 ori, de la 641 de milioane de euro, la circa 10 miliarde de euro. Chiar dacă şi sumele trimise din România de migranţii străini care lucrează în ţara noastră au crescut de la circa 88 milioane de euro, în 2010, la 1,4 miliarde euro, în 2023, creşterea decalajului dintre remitenţele de intrare şi remitenţele de ieşire arată că economia românească se confruntă cu o diminuare alarmantă a atractivităţii ocupaţionale pentru forţa de muncă internă şi externă, comparativ cu alte ţări."Pentru a ne da seama de puterea reală a economiilor naţionale, putem apela la un indice specific pe care l-am construit în cadrul unei cercetări sub auspiciile ICCV - Academia Română, dedicată migranţilor români din Marea Britanie şi din lume. Acest indice măsoară dinamica în timp (din 2010 până în 2023) a diferenţei dintre câţi bani intră în ţară de la migranţii români pentru muncă (remitenţe de intrare) şi câţi ies din ţară (de la migranţii străini care lucrează în ţară, deci remitenţele de ieşire). Ca să ne facem o idee, ne-am referit la dinamica remitenţelor de intrare în ultimii 14 ani. Dacă în 2010 intrau în ţară sume care atingeau 641 de milioane de euro, în 2023 sumele provenite de la migranţii români au atins circa 10 miliarde de euro. Remitenţele de ieşire atingeau, în 2010, circa 88 milioane de euro, iar în 2023 atingeau peste 1,4 miliarde de euro. În valori absolute această creştere indică creşterea puterii de atracţie a economiei româneşti, în context regional şi internaţional. Diferenţa dintre cei doi parametri, însă, este cea semnificativă. Abia aceasta măsoară puterea de atracţie ocupaţională reală a economiilor naţionale, atractivitatea economică a unei ţări pentru forţa de muncă", a declarat Ciprian Bădescu pentru Agerpres.Cercetătorul ICCV afirmă că, în 2010, această diferenţă era de 553 de milioane, iar în 2023 diferenţa era de aproape 9 miliarde euro, ceea ce arată că economia românească se confruntă cu o diminuare alarmantă a atractivităţii ocupaţionale pentru forţa de muncă internă şi externă, comparativ cu alte ţări.
Indicele de atractivitate a unei economii este o mărire comparativă şi este calculat de obicei ca o medie ponderată a trei indicatori: accesibilitate, abundenţa de forţă de muncă şi calificarea populaţiei, ceea ce ar putea face o economie mai atractivă pentru investitorii privaţi. Cauzele diferenţierii indicelui de atractivitate a economiei româneşti faţă de alte economii europene sunt legate de decalajul puterii de cumpărate, al puterii de compensare prin beneficii sociale (sistemul de asistenţă socială), al nivelurilor de impozitare, fiind influenţat şi de politicile de susţinere a antreprenoriatului şi de predictibilitatea regimului fiscal etc. În perioada 2010-2023, România a coborât pe ultimul loc pe scara atractivităţii economiilor din Europa Centrală şi Est.Ciprian Bădescu a înfiinţat recent Global Development Center din Manchester, o iniţiativă de susţinere a studiilor asupra migranţilor sezonieri din Great Manchester.
"În Manchester este un număr destul de mare de români, cel mai mare după grupul polonez, ceea ce ridică două chestiuni urgente: problema specifică a migranţilor (chestiuni legate de integrare etc.) şi chestiunea copiilor de români emigranţi care se confruntă cu riscul uitării limbii române. La aceasta se adaugă şi problema migranţilor sezonieri de care nu se ocupă nimeni de acasă. Pentru familiile acestora sunt binevenite iniţiative ca cea din judeţul Dolj privind crearea centrelor comunitare integrate pentru copiii cu părinţi plecaţi sau pentru persoanele îmbătrânite şi singure, cu probleme de sănătate etc. Această iniţiativă a fost extinsă şi în alte judeţe pentru susţinerea comunităţilor de rromi, de pildă, iar în Dolj această chestiune se adaugă celei a comunităţilor marginale definitorii pentru satele îmbătrânite, depopulate, unele deja la pragul dispariţiei (chestiunea gravă a satelor care mor)", mai spune Bădescu.
Crearea centrele comunitare integrate este şi în atenţia Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, care a anunţat, în februarie 2025, că dă startul proiectului ''Furnizarea de servicii integrate în comunităţile rurale'', cel mai mare proiect de incluziune socială finanţat cu bani europeni, care va sprijini peste 450.000 de persoane vulnerabile din mediul rural.
Proiectul vizează 2.000 de localităţi rurale şi va asigura acces la servicii sociale, educaţie, sănătate şi sprijin comunitar pentru peste 450.000 de persoane vulnerabile - copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi, familii aflate în dificultate. Proiectul ar presupune investiţii de 815 milioane de euro pentru servicii sociale integrate, cabinete medicale mobile şi centre de asistenţă comunitară, mese calde pentru copiii din familii vulnerabile; sprijin pentru obţinerea actelor de identitate şi reparaţii locuinţe; 10.000 de specialişti din domeniul social, educaţional şi medical, formaţi pentru a îmbunătăţi serviciile locale.